Firma Eolica Dobrogea, care lucreaza pentru grupul energetic spaniol Iberdrola, a dat in judecata ANRE si Transelectrica pe motiv ca refuza sa conecteze parcul sau eolian din Cogealac, judetul Constanta, la sistemul energetic national, solicitand daune de 118 milioane euro anual.
Problema o constituie un teren pe care Eolica il pune la dispozitia transportatorului de electricitate pentru realizarea unei statii. Acest teren se afla in litigiu si pana nu se ajunge la o decizie finala in justitie, Transelectrica nu se poate apuca de realizarea investitiei, au declarat pentru Jurnalul National surse din sistemul energetic.
Eolica Dobrogea sustine ca Transelectrica si Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) au refuzat nejustificat sa incheie un proces verbal privind indeplinirea unor conditii de racordare la retea a parcului de la Cogealac, se arata intr-un comunicat al Transelectrica transmis luni Bursei de Valori Bucuresti (BVB).
Iberdrola construieste 1.500 MW eolieni
Pe langa ANRE si Transelectrica, compania mai cere obligarea in solidar a lui Horia Hahaianu, fostul sef al companiei de stat, si a directorului general adjunct Cornel Ene "la repararea prejudiciului cauzat reclamantei prin refuzul nelegal al incheierii procesului verbal de indeplinire a conditiilor suspensive si continuarii executarii contractului de racordare, prejudiciu estimat provizoriu la 118 milioane euro/an".
Termenul de judecata este programat pentru 16 martie. Iberdrola intentioneaza sa construiasca in Dobrogea, pana in 2017, aproximativ 50 de parcuri eoliene cu o capacitate totala de 1.500 MW, cat cele doua reactoare nucleare de la Cernavoda. Toate proiectele Iberdrola din Romania sunt dezvoltate impreuna cu compania Eolica. Aceasta este detinuta de grupul elvetian NEK Umwelttechnik si companiile romanesti C-Tech si Rokura.
Eolica are ca atributii planificarea si obtinerea autorizatiilor de constructie, in timp ce Iberdola este responsabila de activitatile de constructie si de operare a parcurilor eoliene.
Transelectrica a ajuns la fundul satului
Fostul director general Horia Hahaianu declara in a doua jumatate a anului trecut ca Transelectrica "temporizeaza" acordarea de avize pentru proiectele eoliene dupa ce proiectele de construire de ferme eoliene au depasit 30.000 MW, aproape dublu fata de capacitatea instalata in tot sistemul energetic romanesc, iar acest fapt obliga compania la investitii foarte costisitoare. Investitorii se inghesuie la realizarea de ferme eoliene in Romania datorita schemei de sprijin foarte generoase, care acorda subventii de 10 miliarde de euro pentru energia verde. Pentru fiecare MWh produs de morile de vant sunt acordate doua certificate verzi. Pretul acestora variaza intre 27 si 55 de euro, insa se tranzactioneaza mereu aproape de pragul maxim din cauza cererii care depaseste oferta.
Transelectrica nu se mai poate imprumuta la banci intrucat si-a angajat integral capacitatea de garantare prin cesiune de creante, astfel ca ar putea apela la alocatii bugetare sau cresterea tarifelor pentru finantarea unor investitii de 4 miliarde lei, aproape un miliard de euro, necesare dezvoltarii retelelor. "Avand in vedere deficitul estimat de finantare (...) ar putea fi luata in considerare in viitor ajustarea corespunzatoare a tarifelor, ceea ce va avea un efect direct in sensul cresterii veniturilor companiei", se arata in prospectul prelimiar de oferta publica pentru vanzarea unui pachet de 15% din actiunle detinute de Ministerul Economiei la Transelectrica.
Devoltarea retelelor de transport a energiei este necesara pentru a putea prelua in sistemul energetic national capacitati de productie cu o putere totala estimata la 4.000 MW, la nivelul anului 2020. Capacitatile de productie a energiei vizate sunt cele doua reactoare nucleare ale centralei de la Cernavoda si noi unitati de energiei regenerabila, in special parcuri eoliene.
Romania nu are nevoie decat de 4.000 MW in eolian pentru a-si realiza obligatiile europene.