Băncile străine duc banii acasă

Băncile străine, mamele filialelor de la noi, vor să trimită o parte din bani acasă. Motivaţia este că au prea multă lichiditate în euro pe care nu au unde să o plaseze în economia românească. Nici clienţii persoane fizice nu mai sunt interesaţi de credite, ca urmare a crizei financiare. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că reducerea expunerii nu este ceva negativ şi că nu au de ce să apară discuţii că "pleacă băncile cu banii".

Problema este că s-au împuţinat clienţii eligibili, iar firmele care vin să se împrumute vor de fapt să-şi acopere pierderile, spun surse din sistemul bancar. Singura cerere vine din partea statului, care se împrumută de şase-şapte ori pe lună, însă bancherii stau şi se gândesc de două-trei ori până să acorde finanţarea. În plus, au condiţii privind expunerea pe un anunit titlu de stat.

Ieri, Ministerul Finanţelor Publice a reuşit să vândă certificate de Trezorerie cu scadenţa la un an de 157,25 milioane de lei, reprezentând doar 21% din valoarea programată, de 750 milioane de lei, la un randament mediu de 6,99% pe an. Nici la licitaţia anterioară, din 12 iulie, MFP nu a reuşit să vândă titluri decât de 88,91 milioane de lei, mult sub valoarea programată, de 750 milioane de lei, la un randament mediu tot de 6,99% pe an. Conform calendarului, Trezoreria ar fi urmat să împrumute în iulie 4,65 miliarde de lei, peste un miliard de euro, prin şapte emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă. Următoarea operaţiune este programată pentru joi şi vizează vânzarea de obligaţiuni cu scadenţa la zece ani de 400 de milioane de lei.

Chiar şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că acordul de la Viena, încheiat anul trecut în luna martie între grupurile-mamă ale principalelor nouă banci cu capital străin, ar putea fi uşor revizuit. Prin acest acord, băncile se angajau să menţină nivelul expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie 2009 şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%. Ce s-a întâmplat de anul trecut până acum?

Lumea a înţeles că dacă băncile străine îşi retrag banii, nu se va întâmpla nimic special, pentru că banii nu sunt şi nu au fost în economie, spun analiştii din sistemul bancar. Bancherii spun că au exces de euro pe care nu au unde să-i plaseze în economia românească, care nu poate să-i absoarbă şi nu pot nici să facă depozite la băncile-mamă, pentru că s-ar considera că şi-au redus expunerea pe România. Acum excesul de lichiditate se ţine în depozite la alte bănci decât banca-mamă pentru care se ia o dobândă egală cu 1%. Guvernatorul a explicat că o parte din rezerva valutară pe termen lung a fost creată în relaţia mamă - bănci-fiică. "Este posibil ca şi acordul de la Viena, în care sub umbrela FMI şi CE ne-am înţeles cu cele nouă bănci să-şi păstreze expunerea pe România, să fie uşor revizuit, şi atunci ar trebui să avem o discuţie şi o explicaţie ca acest lucru să nu fie înţeles negativ: au plecat băncile cu banii. Nu, s-a redus expunerea faţă de România, deci s-a redus şi datoria pe termen scurt", a precizat Isărescu.

Surse oficiale au declarat că principalele nouă bănci străine din România se vor întâlni la 22 iulie, la Bruxelles, cu FMI, BNR şi CE pentru a patra evaluare a acordului încheiat în martie 2009 la Viena şi, cel mai probabil, vor cere din nou reducerea expunerilor de pe piaţă din România.


Acord cu băncile
Expunerea băncilor străine pe piaţa românească s-a diminuat deja cu 1,35 miliarde de euro, scăderea fiind de 5,8%. Expunerile băncilor reflectate în datoria externă brută a acestora au scăzut cu 1,35 miliarde de euro într-un an, între martie 2009-martie 2010. Acordul încheiat în luna martie 2009 a fost semnat de Erste Bank, Raiffeisen Internaţional, Eurobank EFG, Naţional Bank of Greece, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România.