Banii pentru reactoare au fisionat în lanţ

Independenţa energetică a României pare să rămână la stadiul de vis frumos. Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a rămas fără finanţare. Din cele 2,04 miliarde de euro pe care Nuclearelectrica trebuie să le investească, 800 de milioane de euro au rămas în aer după ce sursa finanţării, Fondul Naţio­nal de Dezvoltare, a rămas fără nimic.

Nuclearelectrica trebuie să participe cu 51% din compania care realizează reactoarele 3 şi 4 de pe platforma de la Cernavodă, EnergoNuclear, potrivit hotărârii de guvern aprobată în vara anului trecut. Cum realizarea celor două reactoare va costa 4 miliarde de euro, partea care revine Nuclearelectrica pentru finanţare este de 2,04 mi­liarde de euro.

Situaţia începe să se complice, pentru că, potrivit documentului, partea română trebuie să contribuie cu 800 de milioane de euro numai din Fondul de Dezvoltare, bani care ar trebui să fie eliberaţi gradual. Numai în 2009 ar trebui ca din Fondul de Dezvoltare să plece la Nuclearelectrica 20 de milioane de euro.  

Numai că sumele respective au dispărut cu desăvârşire. "Banii din Fondul Naţional de Dezvoltare, în special cei rezultaţi din vânzarea BCR, au fost risipiţi de guvernarea anterioară. Numai în ultima parte a anului 2008 au fost risipite 3 miliarde de euro din Fondul Naţional de Dezvoltare. Astăzi economia românească nu mai are la dispoziţie banii pe care i-a câştigat ieri din privatizări", a spus premierul Emil Boc în plenul Parlamentului.

Celelalte surse de finanţare din care Nuclearelectrica ar trebui să îşi acopere partea sa sunt aportul în natură cu activele de pe platforma de la Cernavodă (350 de milioane de euro), alocări buge­tare pentru apa grea produsă de Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (350 de milioane de euro), împrumuturi contractate cu garanţia statului (220 de milioane de euro), fonduri proprii (120 de milioane de euro), apa grea din rezerva societăţii (100 de milioane de euro) şi listarea la bursă (100 de milioane de euro).

Reactoarele 3 şi 4 sunt realizate de o companie de proiect mixtă, în care Nuclearelectrica are 51% din titluri, CEZ, GdF-Suez, Enel şi RWE deţin câte 9,15%, iar ArcelorMittal România şi Iberdrola câte 6,2%.

SCHIMBARE DIN ZBOR
Nuclearelectrica spune, însă, că suma prevăzută a fi alocată în acest an pentru finanţarea activităţilor proiectului va fi asigurată în exclusivitate din contribuţiile investitorilor, fără a da alte detalii. În privinţa realizării proiectului în sine, societatea naţională desparte două perioade.

Prima este etapa pre-proiect, care se estimează a dura 18 luni de la înregistrarea EnergoNuclear la Re­gistrul Comerţului, cu un buget de 30 de milioane de euro, rezultat din subscrie­rile şi vărsămintele acţionarilor. Deşi hotărârea de guvern din vară arată clar sursele de finanţare, Nuclearelectrica spune în răspunsul dat că abia în etapa pre-proiect se va stabili finanţarea. "Pe parcursul acesteia vor fi desfăşurate activităţi pregătitoare, investitorii vor perfecta aranjamentele comerciale privind construcţia celor două unităţi, exploatarea pe termen lung şi modali­tăţile de finanţare", se arată în răspuns.

Ministerul Finanţelor Publice nu a prezentat până la închiderea ediţiei cum s-au folosit banii din Fondul Naţional de Dezvoltare sau un punct de vedere, în ciuda solicitării noastre.

FOAMEA DE BANI
Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei şi Finanţelor, în subordinea căruia se aflau anul trecut atât Fondul de Dezvoltare, cât şi Nuclearelectrica, spune însă că proiectul de construcţie al reactoarelor nu este în pericol. "În 2007 şi 2008, pentru a păstra stabilitatea cursului valutar, am schimbat euro în lei. După care am luat bani din acest fond pentru că legislaţia permite folosirea banilor în investiţii sau la finanţarea operaţiunilor Trezoreriei. Noi am luat când dobânda era 14,18% pe piaţă iar Guvernul îi poate pune la loc acum, când dobânda este de 11%", ne-a declarat Varujan Vosganian, care a adăugat că banii există ca valoare contabilă. În Fondul de Dezvoltare ar trebui să fie 11 miliarde de lei, în principal din privatizarea Băncii Comerciale Române (BCR) şi a companiilor din energie şi utilităţi.
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu declara în 2006 că sumele obţinute din vânzarea BCR vor fi investite în infrastructură prin proiecte concrete, nu ca acelea din privatizările Petrom şi Romtelecom, unde urma banilor nu mai poate fi găsită.


Bâlbele statului au dus la întârzieri de un an
Realizarea celor două reactoare de la Cernavodă a fost întârziată cu un an din cauza statului român care s-a răzgândit atât în privinţa procentelor pe care să le deţină la compania de proiect, cât şi în privinţa surselor de finanţare.

Cei şase investitori fuseseră selecţionaţi încă din 2007 iar în primăvara lui 2008 s-a semnat acordul prin care Nuclearelectrica deţinea 20% din compania de proiect, botezată între timp EnergoNuclear. La acel moment, compania naţională urma să participe la investiţie cu activele în valoare de 350 de milioane de euro de pe platforma de la Cernavodă şi nu ar fi trebuit să vină cu bani. Însă, după realizarea unui sondaj care arăta ca locuitorii din zonă nu văd cu ochi buni prezenţa majoritară a investitorilor străini, statul a cerut ca Nuclearelectrica să preia participaţia majoritară. Aşa s-a ajuns ca societatea română să aibă 51% şi să trebuiască să pompeze 2 miliarde de euro, din care 800 de mi­li­oane de euro din Fondul de Dezvoltare.
EnergoNuclear a fost înregistrată la Registrul Comerţului luni, 30 martie.

Dan Ionescu, şef de direcţie în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, a fost ales director general al EnergoNuclear, compania de proiect care va realiza reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Termenul iniţial de punere în funcţiune a reactoarelor era 2014-2015, dar a fost decalat pentru 2015-2016.