Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La intrarea României în starea de urgență, oficialii de la „butoanele” economiei au lansat o serie de promisiuni, mai ceva ca într-o campanie electorală. Mai mult, au înființat diverse comitete și comisii cu titulaturi pompoase, dar cu atribuții neclare în combaterea efectelor economice ale crizei coronavirus. În discursuri triumfale, au vorbit despre programe pentru sprijinirea mediului de afaceri, apoi au creat câteva pachete legislative, dar numai unele dintre acestea s-au și pus în practică, după mai multe bâlbe administrative. Astfel că banii vânturați în promisiunile din martie au intrat în conturile firmelor - sau, după caz, ale șomerilor - abia la începutul lunii mai. Ademenită cu tot felul de măsuri, economia a intrat într-o criză pe care a fost nevoită să o traverseze mai mult din surse proprii decât cu sprijinul statului. Cât privește statul, acesta și-a văzut în continuare de protejarea propriilor angajați, ignorând chiar solicitarea premierului ca și bugetarii să fie solidari cu colegii lor din mediul privat. Dusă cu zăhărelul, așa a traversat economia criza provocată de pandemie.
Campionul optimismului s-a dovedit a fi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. El e convins și acum că impactul crizei asupra economiei și al sănătății românilor a fost mai mic decât în alte țări și că România va depăși această situație „mai bine decât ne așteptam”. „România este poate singura ţară din Uniunea Europeană care va avea creştere economică în primul trimestru. Vom avea o evoluție în V, cu scăderi în trimestrul al doilea, dar după aceea vom reveni pe creștere”, spunea recent oficialul. Intervențiile sale au apărut în contextul în care prognozele instituțiilor financiare internaționale arătau că economia va avea o scădere de cel puțin 4%, chiar 8%, în 2020 (după creșterea de peste 4% în 2019), cu deficite bugetare record, de 7% și chiar 11% din PIB. De notat că, în viziunea Guvernului de la București, scăderea economică ar fi sub 2%, iar deficitul bugetar - mai mic de 7%...
IMM-urile, pe făraș. Cum răspund oficialii
Circa 150.000 de companii (28% din totalul firmelor active) și-au suspendat sau închis activitatea. „Aceste firme, cele mai multe din comerț, servicii, HORECA, industria prelucrătoare și transporturi, care angajează 850.000 de salariați (21% din totalul angajaților din sectorul privat), s-au aflat în prima linie a crizei, fiind primele care și-au suspendat sau închis activitatea”, arată o analiză a companiei de consultanță Sierra Quadrant. Autorii studiului au remarcat, între altele, că fără un program coerent de susținere a companiilor, este foarte probabil ca multe dintre IMM-urile din România să nu reușească să ajungă în toamnă”. Răspunsul ministerului Economiei la acest avertisment a venit în același ton general de așteptare optimistă, de data aceasta orizontul de timp fiind a doua parte a lunii viitoare. Ministrul de resort, Virgil Popescu, a afirmat că programele de sprijin pentru IMM vor începe să fie derulate „probabil din a doua parte a lunii iunie”.
Șomajul nu pare a fi o problemă
Citește pe Antena3.ro
Numărul contractelor de muncă suspendate în perioada 16 martie - 13 mai se ridică la 891.091, conform datelor publicate de Ministerul Muncii. Dar pentru oficiali această cifră nu pare a fi o problemă. Președintele ANOFM, Victor Picu, a afirmat recent că nu e de așteptat ca aceste persoane să nu mai aibă unde să se întoarcă la lucru, ba - dimpotrivă – „s-ar putea ca la repornirea economiei să avem din nou o lipsă de personal”.
La rândul său, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, anunța, în ședința de Guvern din 18 martie, un set de „măsuri concrete” pentru sprijinirea sistemului medical și a mediului de afaceri românesc, în valoare de 680 de milioane de euro. Pentru plata angajaților aflați în șomaj tehnic, MFE urma să deconteze 300 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 620.000 de salarii. La o medie de 2.000 de lei pe lună, cei aproape 900.000 de angajați în șomaj tehnic ar fi trebuit să încaseze circa 1,8 miliarde de lei (380 de milioane de euro) lunar. Cum starea de urgență a durat două luni, suma totală ar fi de 740 de milioane de euro - mai mult decât dublă față de cea alocată de către MFE. Problema este că pe luna aprilie angajații puși pe liber nu au primit banii, mulți dintre aceștia plângându-se că nu mai dispun nici măcar de resursele financiare necesare supraviețuirii.
Agricultura pe tobogan, preţurile la alimente în aer
Între timp, mai multe reţele de retail au decis plafonarea la raft a preţurilor pentru sute de produse. În ciuda asigurărilor date la începutul lunii aprilie de Guvern că preţurile la mâncare nu vor creşte, realitatea pe care o simt toţi românii este alta: alimentele s-au scumpit, acestea fiind campioanele inflației din martie și aprilie.
Agricultura este în această perioadă unul din sectoarele cele mai lovite. Deşi ministrul Agriculturii a promis că va avea un dialog permanent cu producătorii, acesta lipseşte. Recent, mai multe organizaţii patronale şi sindicale au transmis ministrului o scrisoare deschisă prin care au solicitat deschiderea unui dialog pe marginea unui set de măsuri propus. La mai bine de o săptămână după lansarea apelului, ministrul Oros nu are nici o reacţie. Pe de altă parte, programele din agricultură au fost blocate, întârziate sau aplicarea lor îngreunată. Tot din ciclul afirmaţii fără acoperire face parte şi declaraţia lui Adrian Oros prin care anunţa - la sfârşitul lunii aprilie - că ministerul monitorizează tot ce se întâmplă în agricultură pentru a-i spijini „în mod real” pe cei care au suferit din cauza pandemiei, dar și a secetei. Fermierii şi producătorii din industria alimentară acuză însă că nu au primit niciun sprijin în această perioadă.
Un certificat aproape inutil
Certificatul de situație de urgență a fost lansat cu mare pompă, dar care în cele din urmă s-a dovedit inutil. Acest instrument urma să vină în ajutorul companiilor care au suferit o scădere a veniturilor cu 25% în martie, prin raportare la media lunilor ianuarie și februarie 2020. După multe anunțuri și dezbateri în spațiul public, la 26 martie avea să fie adoptată o ordonanță care legifera procedura. „În urma mai multor discuții (…) am propus să facem o serie de completări utile și necesare”, declara ministrul Virgil Popescu.
Investițiile străine la minim, datoria externă la maxim
Investiţiile străine directe au însumat, în primele trei luni din 2020, o valoare netă negativă de 551 de milioane de euro, potrivit Băncii Naționale a României (BNR). Rezultatul este net inferior perioadei ianuarie-martie 2019, când a fost înregistrată o valoare netă pozitivă de 1,2 miliarde de euro. Tot în trimestrul I 2020, datoria externă a României a crescut cu 350 de milioane de euro, atingând maximul istoric de 106,2 miliarde de euro, mai arată datele BNR.
Afacerile din servicii, întoarse cu 5 ani în urmă
Media generală a cifrei de afaceri din sectorul serviciilor pentru populație a scăzut atât de mult în prima lună de pandemie (martie 2020), încât a ajuns la echivalentul a 98% din cea înregistrată în aceeași lună din anul 2015, arată statisticile oficiale. Față de martie 2019, afacerile prestatorilor de servicii au scăzut, pe medie, cu 40,3%, iar față de februarie - cu 40,8%, pe fondul suspendării administrative a activităților din turism, hoteluri și restaurante, dar și a activităților de coafură-frizerie. Și comerțul auto a scăzut în martie, dar cu cifre ceva mai reduse, respectiv cu mai puțin de 14% față de aceeași lună din 2019, potrivit Institutului Național de Statistică.
Plafonarea preţurilor la raft este din punct de vedere economic o prostie mare, pentru că în primul rând îl distrugem pe producătorul mic, care este român, iar pe de altă parte încurajăm specula.
Adrian Oros, ministrul Agriculturii
Până acum, rezultatul arată că impactul asupra economiei și al sănătății românilor a fost mai mic decât în alte țări. Economia României va ieși din această criză mai bine decât ne așteptam.
Florin Cîțu, ministrul Finanțelor
244,8 milioane de lei a cheltuit statul cu menținerea în carantină obligatorie a persoanelor suspecte de COVID, în cele două luni de pandemie.
12 firme au beneficiat de mult-trâmbițatul program „IMM Invest” în cele două săptămâni de la lansarea - cu întârziere - a finanțărilor.
