BNR va da liber din nou la credite

Normele dure privind creditarea populatiei, impuse de BNR, ar putea fi eliminate din septembrie, o data cu infiintarea Biroului de Credit.

Banca Nationala ar putea renunta la conditiile dure impuse la creditarea populatiei dupa infiintarea biroului de credit si reducerea deficitului extern. Dorim ca biroul de credit sa fie functional cat mai repede, pentru a avea un motiv sa eliminam normele care au intrat in vigoare de la 1 februarie, a declarat ieri viceguvernatorul BNR Mihai Bogza. "Influenta creditului este mai larga si contribuie la dezechilibrul balantei de plati si prin importurile intermediare, nu doar prin sustinerea cererii de bunuri de folosinta indelungata. Daca vom avea semnale clare ca problemele se rezolva, vom elimina normele prudentiale, a adaugat Bogza.

Politia creditelor
Biroul de credit va fi organizat sub forma unei societati comerciale care va avea ca actionari 24 de banci. Sistemul va avea o baza de date despre toate imprumuturile angajate de populatie care va permite bancilor sa verifice solvabilitatea clientilor si numarul de credite luate de acestia. In prezent, o persoana poate lua imprumuturi de la mai multe banci numai pe baza unor declaratii pe propria raspundere, fara ca acestea sa poata verifica informatiile.
Presedintele Biroului de Credit, Elena Petculescu, a anuntat ca societatea va deveni operationala, cel mai probabil, la inceputul lunii septembrie. Pentru inceput, bancile vor raporta numai clientii cu intarzieri la plata, iar treptat informatiile se vor extinde la date privind comportamentul tuturor clientilor bancari si chiar la informatii de la celelalte societati financiare, furnizorii de utilitati si companiile de telefonie.

Pentru firme
Si creditele de valoare mai mica vor fi mai atent monitorizate. Incepand din septembrie, BNR va extinde sfera de cuprindere a datelor raportate de banci la Centrala Riscurilor Bancare, unde vor fi evidentiate si creditele restante cu valoare mai mica de 200 de milioane de lei. Centrala Riscurilor Bancare colecteaza si monitorizeaza informatiile privind expunerile bancilor care depasesc 200 de milioane de lei pentru fiecare debitor.
"Am incercat prin aceasta masura sa fortam bancile sa se grabeasca cu infiintarea biroului de credit si sa nu se limiteze la furnizarea informatiilor negative, adica a rau-platnicilor", a explicat Bogza. Astfel, din septembrie, CRB va putea oferi bancilor informatii despre toate imprumuturile cu intarzieri la plata de peste 30 de zile.

Creditele nu vor scadea
Oficialul BNR considera ca toate aceste masuri de supraveghere a imprumuturilor bancare nu vor duce la scaderea creditarii. Anul trecut, imprumuturile acordate populatiei au crescut de peste trei ori, de la 599 de milioane de euro, la sfarsitul lui 2002, la 1,8 miliarde de euro. In aceeasi perioada, creditul neguvernamental, adica imprumuturile acordate firmelor si populatiei, a avansat cu 49% in termeni reali, pana la 7.430 de milioane de euro. "Nu cred ca viteza cu care avansau creditele s-ar fi oprit in absenta unor masuri ale BNR. Mai este mult loc de crestere, mai ales pe segmentul imprumuturilor imobiliare. In tarile din UE, volumul acestor credite reprezinta 30%-70% din PIB, iar la noi abia daca depasesc 1%", a explicat viceguvernatorul BNR. Bogza anticipeaza mentinerea unui anumit ritm de crestere a finantarilor acordate de banci, insa la un nivel mai redus fata de 2003.

Credite multe, economii putine
In timp ce creditele acordate populatiei au crescut de aproape trei ori, economiile au scazut in termeni reali cu 1,8%. Potrivit unui comunicat al BNR, pe ansamblul anului trecut economiile populatiei au crescut cu 12%, insa daca se ia in calcul inflatia, economiile au inregistrat o scadere cu 1,8. In decembrie, depunerile bancare in valuta ale populatiei s-au majorat cu 2,8%, pana la 86.264 de miliarde de lei, reprezentand 2,098 miliarde de euro, in crestere cu 0,5%. Pe intregul an, depunerile in valuta ale populatiei au crescut, in euro, cu 11,5%. Creditul neguvernamental (imprumuturile acordate firmelor private si populatiei) pe ansamblul anului trecut cu 49% in termeni reali (fara inflatie). Componenta in lei a crescut cu 102,7% (77,7% in termeni reali), iar cea in valuta a urcat cu 50,7% (28% exprimat in euro).
VALI BLANARU