Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bonusurile şi primele de zeci de milioane de euro sau dolari i-au stimulat pe bancheri să îşi asume riscuri suplimentare, iar aceste elemente au contribuit la declanşarea crizei.
Piaţa şi industria vor trebui să reflecteze asupra posibilităţii ca stimulentele acordate greşit să fi contribuit la apariţia crizei. "Compensaţiile au încurajat adesea prea mult lipsa de transparenţă şi angajarea unor riscuri excesive", a declarat preşedintele HSBC, Stephen Green. Băncile au fost încurajate, până nu de mult, să se dezvolte rapid şi să abordeze afaceri cu un risc mai ridicat, iar primele şi bonusurile primite de directori au crescut şi mai tare apetenţa acestora pentru risc.
PRIME CU ORICE PREŢ
În pofida faptului că au provocat cea mai gravă criză financiară, în 1929, angajaţii principalelor bănci de pe Wall Street ar putea beneficia de acorduri salariale evaluate la peste 70 miliarde de dolari pentru serviciile din acest an, o mare parte din fonduri urmând să fie plătite sub forma bonusurilor. Salariaţii de la şase bănci, inclusiv de la Goldman Sachs şi Citigroup, sunt pe punctul de a colecta recompensele, în pofida faptului că sunt beneficiarii unui plan guvernamental de salvare a sectorului financiar, evaluat la 700 miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, 10% din suma alocată pentru salvarea băncilor va merge în buzunarele directorimii care a contribuit din plin la problemele financiare ale sistemului. Bonusurile propuse de Morgan Stanley, a cărei capitalizare a scăzut cu 60%, au ajuns la 10,7 miliarde de dolari, valoare mai mare decât întreaga capitalizare a operaţiunilor. Altfel spus, cu aceşi bani angajaţii băncii pot cumpăra întreaga bancă. Pentru primele nouă luni, Citigroup a alocat 25,9 miliarde de dolari pentru salarii şi bonusuri, o majorare de 4% faţă de valoarea de anul trecut. Asta în condiţiile în care guvernul SUA a investit 25 miliarde de dolari pentru capitalizarea băncii. Cu doar câteva zile înainte de a intra sub protecţia falimentului, Lehman Brothers a anunţat planuri de efectuare de plăţi totale de 6,12 miliarde de dolari către angajaţi. Fostul şef al Lehman a primit bonusuri în valoare de 485 milioane de dolari.
CONCEDII ANTISTRES
Atunci când nu îşi dau bonusuri, directorii băncilor au grijă să-şi relaxeze nervii. Conducerea RBS (Royal Bank of Scotland) a demisionat în masă după ce guvernul britanic a făcut o infuzie de capital de 20 miliarde de lire sterline pentru a salva banca de la faliment. Banca britanică a subliniat că nici un membru din Consiliul de Administraţie nu va primi bonus în acest an. După atâta stres provocat de naţionalizarea băncii şi renunţarea la bonusuri, conducerea RBS a organizat un chef monstru de trei zile care a costat 150.000 de lire sterline. Aceeaşi reacţie de uşurare au avut-o şi reprezentanţii AIG. La numai o săptămână după ce gigantul din asigurări American International Group (AIG) a primit 85 miliarde de dolari din partea guvernului federal pentru a scăpa de faliment, directorii diviziei de asigurări de viaţă au petrecut o săptămână de vacanţă la hotelul exclusivist St. Regis Resort din Monarch Beach, California. Nota de plată a acestei vacanţe s-a ridicat la jumătate de milion de dolari.
CUMPĂTARE FORŢATĂ
Bonusurile bancherilor londonezi vor scădea cu aproximativ 60% în 2008, fără a mai putea ajunge în viitorul apropiat la valorile-record înregistrate în ultimii patru ani. Aceste bonusuri s-ar putea diminua de la valoarea totală de 8,5 miliarde de lire sterline (10,9 miliarde de euro) în 2007 până la 3,6 miliarde de lire sterline (4,6 miliarde de euro) în 2008. Prim-ministrul britanic, Gordon Brown, ar putea impune unele restricţii în cazul bonusurilor, întrucât unii analişti susţin că şi valoarea foarte mare a acestora a stat la baza crizei de pe piaţa creditelor.
Germania şi Elveţia au anunţat că vor lua măsuri similare de reducere a bonusurilor bancherilor.
"M-aţi îmbogăţit, idioţilor. God bless America!"
"Vă mulţumesc că m-aţi îmbogăţit, idioţilor." Mesajul a fost transmis prin intermediul unei scrisori de preşedintele unui fond de investiţii din SUA, după ce s-a retras din afacere la 37 de ani. Potrivit The Guardian, firma Lahde Capital Management din Los Angeles, condusă de Andrew Lahde, a obţinut în 2007 un randament de 1.000% şi a câştigat 80 de milioane de dolari după ce a mizat pe faptul că piaţa subprime va pica. Într-o scrisoare trimisă la sfârşitul săptămânii trecute, Lahde susţine că a profitat de "idioţii cărora părinţii le-au plătit şcolile, Yale şi MBA-ul la Harvard", şi afirmă ca aceştia, "care nu meritau educaţia pe care au primit-o (sau se presupune că au primit-o), au ajuns în fruntea unor companii precum AIG, Bear Stearns şi Lehman Brothers şi a tuturor nivelurilor administraţiei (...)", a spus afaceristul. "Această atitudine aristocratică nu a făcut altceva decât să-mi uşureze munca de a găsi oameni suficient de stupizi pentru a prelua cealaltă parte a tranzacţiilor mele. Dumnezeu binecuvântează America."
