Cabinetul Orban a depășit în 6 luni îndatorarea întregii guvernări PSD

În primele șase luni parcurse de la preluarea guvernării (din noiembrie 2019 până la sfârșitul lunii aprilie), Cabinetul Orban a mărit creditul guvernamental cu 21 de miliarde de lei, reiese din datele centralizate de Banca Națională a României (BNR). Pentru comparație, în cele 33 de luni din întreaga perioadă a guvernării PSD (ianuarie 2017 - octombrie 2019), creditul guvernamental a crescut cu 15,4 miliarde de lei. Procentual vorbind, în ultimele 6 luni (guvernarea Orban) creditul a crescut cu 18,3%, pe când în toată guvernarea anterioară - mai bine de doi ani și jumătate - creditul public crescuse cu 16,3%. Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor se laudă că a atras încă 3,3 miliarde de euro de pe piețele internaționale, la dobânzi și costuri pe care le consideră rezonabile.

„Creditul guvernamental s-a majorat în luna aprilie 2020 cu 3% faţă de luna martie 2020, până la 130,09 miliarde de lei. În raport cu aprilie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 29%”, a anunțat ieri BNR. La sfârșitul lunii octombrie 2019, când PNL a preluat guvernarea, soldul creditului guvernamental fusese de 109,9 miliarde de lei, deci îndatorarea în cele șase luni parcurse de atunci (noiembrie 2019 - aprilie 2020) a crescut cu 18,3%. Potrivit BNR, creditul guvernamental include creditul acordat administraţiilor publice (administraţia centrală, administraţiile locale, administraţiile sistemelor de asigurări sociale), în sumă de 18,78 miliarde de lei, precum şi titlurile de natura datoriei emise de aceste sectoare instituţionale, în sumă de 111,3 miliarde de lei.

Creditarea privată a scăzut

De cealaltă parte, creditul neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în luna aprilie 2020 cu 0,5% (-0,8% în termeni reali) faţă de luna martie 2020, până la nivelul de 271,12 miliarde de lei. Creditul în lei s-a diminuat cu 0,6%, iar creditul în valută exprimat în lei a scăzut cu 0,4% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,7%). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 5,7%, a mai transmis BNR.

Dobândă de 3,6% pe 10 ani

România a atras 3,3 miliarde euro printr-o emisiune de eurobonduri pe pieţele externe de capital „la costuri atractive în contextul propagării pandemiei COVID-19”, iar fondurile aferente acestei tranzacţii au intrat în conturile Trezoreriei pe data de 26 mai, a anunţat ieri Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Citește pe Antena3.ro

O profesoară a fost arestată după ce elevul ei i-a întins o capcană. Ce le-a mărturisit acesta polițiștilor

Emisiunea a fost realizată în două tranşe:
- 1,3 miliarde de euro cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,793% şi o rată de dobândă de 2,75% pe an
- două miliarde de euro cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 3,624% şi o rată de dobândă de 3,624% pe an.

Potrivit MFP, emisiunea de euroobligaţiuni, lansată în data de 19 mai 2020, s-a bucurat de un interes excepţional din partea investitorilor. „Este cea mai mare emisiune de euroobligaţiuni lansată de un emitent suveran din zona non-euro şi a doua cea mai mare din regiunea CEE. De asemenea, tranzacţia reprezintă cel mai mare volum de finanţare realizat de România într-o singură zi”, a precizat instituția.

Banii vor acoperi deficitul bugetar

„Împrumutul contractat va fi utilizat pentru acoperirea nevoilor de finanţare în creştere, rezultate din deficitul bugetar şi volumul refinanţării datoriei publice. În contextul actual, dominat de efectele socio-economice negative cauzate de pandemia COVID-19, atât volumul atras, precum şi cererea-record din partea investitorilor şi primele de emisiune aferente tranzacţiei reprezintă realizări deosebite ale României, în calitate de emitent suveran din categoria pieţelor emergente”, a declarat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

Fondurile de active administrate privat au plasat cei mai mulți bani (56%) în eurobondurile României pe 5 ani, iar băncile comerciale - în titlurile pe 10 ani (70%).