Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După apelul ministrului Agriculturii, potrivit căruia persoanele sănătoase ar trebui să iasă pe câmp pentru a asigura lucrările campaniei de primăvară, românii se gândesc foarte serios la un job în acest domeniu. Doar că nu la un job în România, ci la unul în străinătate! Germania, Italia, Olanda și alte (tot mai multe) țări occidentale își relansează ofertele de muncă în agricultură, trecând peste constrângerile pandemiei și ispitindu-i pe estici cu salarii de cel puțin 8 euro pe ora de lucru - de două-trei ori mai mult decât oferta din România. În fața acestei provocări, sindicatele și patronatele din agricultură și industria alimentară își strigă din nou îngrijorarea, în timp ce Guvernul încă analizează cam ce măsuri ar putea să adopte pentru contracararea exodului de forță de muncă.
La sfârșitul săptămânii trecute, Germania și Italia au anunțat oficial că așteaptă lucrători în agricultură din estul Europei, relaxându-și condițiile de recrutare, astfel că site-urile cu oferte de joburi pentru străinătate s-au umplut de anunțuri. De la necalificați la ingineri sau personal de mecanizare/service, românii pot aplica chiar acum, inclusiv dacă nu cunosc mai mult decât la nivel elementar limbile țărilor respective. În Germania se caută culegători pentru sparanghel, iar în Italia - lucrători în sere, transportul din țară fiind asigurat de angajatori. Iar - potrivit acestor anunțuri, analizate de Jurnalul - câștigul oferit începe de la 8 euro pe ora lucrată, deci minimum 80 de euro pe ziua cu 10 ore prestate (echivalentul a 350-400 de lei), plățile făcându-se la săptămână, de regulă sâmbăta. A se compara cu ofertele similare din România, unde ziua se plătește cu cel mult 150 de lei și, eventual, o masă caldă, transport sau alte bonusuri.
Pericol pentru industria alimentară
„Agricultura și industria românească nu au forță de muncă, Guvernul i-a adus acasă - odată cu pandemia - pe românii plecați în străinătate, iar acum îi exportă la cererea Germaniei și Italiei”, atenționează președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (Sindalimenta), Dragoș Frumosu. El a trimis ieri o a doua scrisoare deschisă Guvernului, în care solicită, între altele, ca pentru o perioadă de 6 luni taxele și impozitele lucrătorilor din acest sector să fie eliminate, astfel încât salariul lor net să crească, iar fabricile să aibă garanția păstrării angajaților. „Altfel, multe companii se vor închide, angajații vor intra în șomaj tehnic și, probabil, imediat mulți vor pleca din țară pentru un salariu mai mare, mai ales când Germania și Italia cer acum forță de muncă, având nevoie de oameni în agricultură. Facem aceeași mare greșeală și, prin absența unor măsuri care să încurajeze economia, îi gonim din țară și ne vom plânge în continuare de lipsa forței de muncă”, avertizează liderul sindical.
Citește pe Antena3.ro
Angajatorii cer măsuri structurale
De cealaltă parte, angajatorii din sectorul agricol spun că există destui lucrători, doar că Guvernul mai trebuie să ia câteva măsuri structurale. „Cererea de forță de muncă în agricultură însumează 300.000, maximum 350.000 de lucrători. De peste hotare au venit aproximativ un milion de oameni acum, cu pandemia. Să zicem că vor pleca înapoi o jumătate de milion, și tot se acoperă necesarul din țară. Deci problema nu se găsește neapărat aici, la mâna de lucru, cât la nivelul autorităților”, ne-a declarat Costel Olteanu, președintele Uniunii Patronatelor BusinessRomânia - confederație care reunește angajatori din toate sectoarele economiei, inclusiv cel agricol. El consideră că ar trebui adoptate măsuri care să ajungă direct la fermieri, cum ar fi „energia gratuită pentru irigații, investiții masive în centrele de reproducere a raselor cu înaltă valoare biologică, acordarea unei dispense pentru a produce aici soia modificată genetic (România poate să importe acest furaj, dar nu are voie să-l cultive), ca și o mai atentă reglementare a pesticidelor”.
Potrivit partenerilor sociali din sector, Guvernul analizează abia acum ce măsuri anticriză ar putea adopta pentru agricultură și industria alimentară.
În Germania a început campania pentru sparanghel. Românii vor fi folosiți câteva săptămâni, apoi vor fi din nou trimiși înapoi acasă. Presiunile pe bugetul de asigurări sociale vor fi, astfel, la fel de mari.
Costel Olteanu, președinte Uniunea Patronatelor din România
Industria alimentară are nevoie de scutirea de la plata taxelor pe salariu pentru o perioadă de 6 luni, pentru a putea să-și mențină angajații, și de stoparea exporturilor de materie primă.
Dragoș Frumosu, președinte Sindalimenta
Pe site-urile de joburi au început să apară anunțuri de angajare pentru familii întregi, cărora li se asigură „salariu motivant” și locuirea la fermă în condiții moderne.
