Anticariatele s-au transformat in "magazine de vandut carti"
Carti legate, roase pe margini, cu file de un galbui-cenusiu, miros acru de carte veche. Rafturi care gem sub povara ce le apasa, tineri in cautare de chilipiruri si batranei care se despart cu greu de odoarele lor pentru a face rost de bani de medicamente.FLORINA ZAINESCU
Aceasta este imaginea care te intampina daca treci pragul anticariatelor in cautarea unei carti de colectie sau a uneia pe care nu-ti permiti sa o cumperi din librarii.
Comert cu
spiritualitate
Aici gasesti aproape orice:
de la beletristica la carti
tehnice si dictionare, de la
carti in limba romana pana la
literatura germana, maghiara
sau franceza. Din
pacate, oferta de carte veche
sau de colectie este destul de
redusa. Carti cu autograf, cu
gravuri si ilustratii de epoca,
carti de cult de pe la 1700 au
devenit motiv de mandrie
pentru anticarii care le detin.
"Multe anticariate au devenit
"magazine de vandut carti",
locul unde gasesti carte
comuna la mana a doua", se
arata nemultumiti anticarii
"cu traditie".
Preturi
Intr-o astfel de afacere,
pretul este dat de cerere, si
nu de valoarea cartii. "Preturile au un mecanism ciudat.
Am luat sume exceptionale pentru carti pe care
daca mi le-ar fi adus a doua zi
nu le-as mai fi putut vinde",
spune un anticar. Daca cineva
este legat emotional de un
titlu sau de un autor va da
oricat ca sa intre in posesia
acestuia.
In plus, foarte importante
in stabilirea pretului sunt
anul aparitiei, editia, legatura si starea generala a cartii. "Oricat de rara ar fi o carte,
nu ti-o cumpara nimeni
daca are file rupte si este
intr-o stare avansata de degradare
", spune Mihai Belea,
un alt anticar.
Carti pentru
medicamente
In general, cei care trec
pragul anticariatelor sunt
batranii. Fosti profesori
care-si golesc biblioteca pentru
a-si cumpara medicamente.
Alti furnizori ai anticariatelor
sunt cei care pleaca
din tara. Mai sunt si pustii de
liceu care, fara a sti valoarea
cartilor, strica colectiile bunicilor
pentru a face rost de
bani de buzunar.
Cine sunt
colectionarii
Cartea isi selecteaza
singura proprietarul,
fiind un obiect cinic: isi
bate joc de noi daca nu
dispunem de un fundament
cultural pentru a o putea
evalua, spune Marius Nicolescu,
anticar. Colectionarii
adevarati nu sunt cei care
au mostenit o biblioteca
si nici cei peste care
averea a venit accidental
si care intra in anticariat
intreband "ce aveti mai
scump?". Adevaratii
colectionari isi rup de la
gura pentru a-si putea
cumpara un titlu. Cei mai
multi dintre ei, pe masura
crearii colectiei, isi dau
seama ca cele mai rare
si mai valoroase carti
sunt cele pe care nu le au.
Afisele iau fata cartilor
Cartile, oricat de vechi sau de
pretioase ar fi, nu prea sunt pe
placul clientilor caselor de licitatii. Acestia sunt interesati
mai ales de stampe, afise ale
unor expozitii de pictura si de
cataloagele care au insotit
aceste expozitii. Astfel ca, daca
catalogul si afisul expozitiei Victor
Brauner - Lâenchantement
surrealist (1999) s-a vandut, la
licitatie, cu peste 400 de euro,
pentru "Opere Complete" scrise
de Voltaire - 70 de volume
cu gravuri originale editate in
1786-1789 - nu s-a inghesuit
nimeni sa dea 2.000 de euro,
pretul de pornire stabilit de casa
de licitatie. Aceasta este o
colectie foarte valoroasa, care
se vinde pe bani grei in straina
tate. Dar la licitatii pictura si
publicatiile care au legatura cu
aceasta sunt pe primul loc.
Gravurile, mereu la moda
Piata de carte veche este fluctuanta,
cu puncte de inflexiune
la schimbul de generatii. Dupa
o relativa abundenta a pietei in
anii â50-â60, un nou ciclu s-a
incheiat prin anii â90, cand au
inceput sa se vanda din nou
colectiile, fenomen care a
durat pana prin anii â97-â98,
dupa cum spun anticarii. Astazi
se manifesta o noua restrangere
a pietei si cresterea preturilor. In fiecare ciclu a existat
un autor sau un tip de documente
la moda. Se cauta mai
putin primele editii, dar sunt la
mare pret gravurile, editiile ilustrate
si legaturile frumoase.