Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Majorarea aplicată de Guvernul Boc este cea mai mare creştere a TVA din ultimul an în Europa. Presate de criza finaciară, mai multe ţări europene au recurs în 2010 la majorarea TVA, însă ajustările au fost făcute în mai multe etape sau creşterea a fost mult mai mică.
Grecia, spre exemplu, stat aflat în pragul colapsului financiar, a majorat TVA cu doar patru procente, dar în două etape. Prima creştere a fost de la 19% la 21%, iar a doua până la 23%. Noua TVA se aplică în Grecia de la 1 iulie. Tot de la această dată creşte TVA şi în Spania cu două procente, ajungând la 18%. Finlanda şi Portugalia au majorat anul acesta TVA cu doar un procent, ajungând la 23% în Finlanda şi 21% în Portugalia. La rândul ei, Marea Britanie a decis mărirea TVA de la 17,5% la 20%, însă noua TVA se va aplica abia din anul viitor.
Singura ţară care a mărit TVA tot cu 5 procente, aşa cum a făcut România, este Ungaria. Guvernul maghiar a mărit în 2009 TVA de la 20% la 25%. De altfel, taxa de 25% este şi cea mai mare de pe continent. În afară de Ungaria, se mai aplică doar în Suedia, Danemarca şi Norvegia. La polul opus se află Luxemburgul, unde TVA este de doar 15%, cea mai mică din Europa.
Statele unde TVA a crescut cu procente mai mici au luat mai multe măsuri de austeritate. Astfel, în timp ce unele state au preferat să reducă salariile bugetarilor, să îngheţe angajările în sistemul de stat şi să crească vârsta de pensionare, alte state au crescut TVA, au redus drastic cheltuielile publice, au tăiat banii de la investiţii şi au redus banii pentru sistemul de sănătate.
Astfel, în Spania a crescut vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani, au fost eliminate unele înlesniri fiscale şi au fost reduse cu 6 miliarde de euro cheltuielile pentru proiecte publice, notează Financial Times. De asemenea, Spania a anunţat o reducere cu 5% a salariilor bugetarilor, îngheţarea acestora pentru un an, precum şi o îngheţare aproape completă a noilor angajări în sectorul public şi abolirea alocaţiei unice de naştere, de 2.500 euro.
În Lituania, majoritatea economiilor s-a făcut prin reduceri mai degrabă decât prin majorări de taxe, incluzând o reducere cu 5% a pensiilor şi cu 10% în medie a salariilor din sectorul public. Măsuri asemănătoare au fost luate şi în Letonia, la presiunea FMI, în schimbul unui ajutor financiar de 7,5 miliarde de euro.
În Irlanda, povara principală a ajustărilor bugetare a căzut pe seama cheltuielilor publice mai degrabă decât pe seama taxelor, salariile din sectorul public fiind reduse, în timp ce angajaţii la stat au fost forţaţi să contribuie mai mult la fondul de pensii.
Cele mai mari reduceri salariale au fost luate de Grecia, unde salariile bugetarilor au scăzut cu 20%, iar plata compensatorie pentru disponibilizaţi va fi redusă drastic. Ca şi în Spania, Grecia a crescut vârsta de pensionare de la 58 la 65 de ani şi a redus cheltuielile bugetare cu cu 10%.
BĂNCILE, SOLIDARIZATE FORŢAT
După ce, în urmă cu două săptămâni, la reuniunea liderilor europeni s-a decis aplicarea unor taxe suplimentare băncilor, văzute ca vinovate de declanşarea crizei economice, liderii coaliţiei au decis să analizeze azi modalităţile de implementare a acestei măsuri. Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a anunţat în weekend că UDMR va pune în discuţia coaliţiei în şedinţa de azi propunerea ca băncile să contribuie la un fond de solidaritate. Decizia de a analiza taxarea suplimentară a băncilor a fost făcută publică de Borbely de altfel încă de săptămâna trecută, după şedinţa de luni a coaliţiei, unde s-a discutat acest subiect, ministrul vorbind atunci despre o viitoare întâlnire a liderilor coaliţiei şi cu BNR şi cu ministrul de Finanţe. (Aniela Nine)
Citește pe Antena3.ro
