Ceausescu a fost sprijinit de FMI si Banca Mondiala

O analiza acida a Comitetului pentru Anularea Datoriei Tarilor din Lumea a Treia (CADTM), data publicitatii pe site-ul organizatiei, aduce in atentia publicului o problema mai degraba ocolita: sprijinul dat de-a lungul timpului de Banca Mondiala si Fondul Monetar International dictaturilor lumii, in detrimentul tarilor din lumea a treia.

DE CONJUNCTURA. A fost o vreme cand Nicolae Ceausescu avea acces la mai-marii lumii. In imaginea de fata, fostul dictator roman se afla alaturi de George Bush, pe atunci vicepresedinte american

Acum 60 de ani, la 22 iulie 1944, se incheia Conferinta de la Bretton Woods (SUA), in cursul careia au fost fondate Banca Mondiala (BM) si Fondul Monetar International (FMI). Aceste doua institutii internationale sunt aratate cu degetul in analiza CADTM, care sustine ca, dupa cel de-al doilea razboi mondial, intr-o mare parte a tarilor lumii a treia, politicile adoptate au intors spatele fostelor puteri coloniale. Aceasta orientare s-a lovit de opozitia ferma a guvernelor marilor tari capitaliste industrializate, care au o influenta determinanta asupra Bancii Mondiale si a FMI, comenteaza autorul francez al analizei. Dupa parerea sa, proiectele BM au un puternic continut politic: sa opreasca dezvoltarea miscarilor care denunta dominatia exercitata de marile puteri capitaliste. Si isi sustine ideea, argumentand cu cea mai buna "dovada a partialitatii politice a institutiilor de la Bretton Woods": sustinerea financiara adusa dictaturilor din Chile, Brazilia, Nicaragua, Congo-Kinshasa si Romania.

IMPRUMUTURI CONDITIONATE. Potrivit autorului, interdictia de a lua in consideratie "politicile" si "chestiunile neeconomice" in operatiunile BM - una dintre cele mai importante conditii din charta sa - a fost ocolita in mod sistematic inca de la inceputul existentei bancii. Spre exemplu, BM a refuzat sa imprumute bani Frantei dupa eliberare, atat timp cat erau comunistii in Guvern (a doua zi dupa plecarea lor din Guvern, in mai 1947, imprumutul a fost acordat), explica autorul analizei. In plus, "BM a imprumutat bani autoritatilor unei tari, in ciuda proastei calitati a politicii sale economice si a unui nivel ridicat de coruptie: Indonezia si Zairul sunt doua cazuri emblematice", continua acesta.

SUBIECTIVI. Puternic influentate de Statele Unite, BM si FMI si-au ales clientii, din 1947 pana la caderea Imperiului Sovietic, conform propriilor interese, printre care si incercarea de a modifica politica anumitor guverne ale tarilor zise socialiste, pentru a slabi coeziunea din cadrul blocului sovietic. In acest cadru a fost adusa sustinere Iugoslaviei, care s-a retras din blocul dominat de Moscova incepand cu 1948 sau Romaniei incepand cu anii ’70, in momentul in care dictatorul Nicolae Ceausescu incerca o distantare de CAER si de Pactul de la Varsovia. Asa se face ca FMI si BM nu au ezitat sa sprijine dictaturi - Chile, Brazilia, Nicaragua, Zair si Romania - atunci cand marile puteri capitaliste au gasit acest lucru oportun, scrie autorul.

ROMANIA, CLIENT. Incepand din 1974, Romania s-a integrat in blocul sovietic. In 1972, ea a fost prima tara din zona sovietica ce s-a alaturat Bancii, reaminteste autorul analizei. Ceausescu era, din 1965, secretar general al Partidului Comunist la putere; in 1968, el a criticat interventia URSS in Cehoslovacia. Trupele Romaniei nu au intervenit alaturi de cele ale Pactului de la Varsovia. Aceasta distantare de Moscova a determinat Washingtonul, prin intermediul Bancii, sa ia in calcul relatii stranse cu regimul politic de la Bucuresti, spune autorul francez.

FAVORURI. Banca a lansat in 1973 negocieri cu Bucurestiul pentru o politica de imprumuturi care foarte repede au atins un volum apreciabil. In 1980, Romania devine a opta tara ca importanta pe lista tarilor imprumutate de Banca. La una dintre reuniunile BM care avea pe agenda Bucurestiul, in fata neincrederii anumitor lideri care criticau lipsa unui raport amanuntit asupra Romaniei, Robert McNamara, fost presedinte al BM, a declarat ca are o mare incredere in "moralitatea financiara a tarilor socialiste in materie de rambursare a datoriei".

EXPLICATIA. Alegerea facuta de Banca nu se baza pe criterii economice convingatoare, spune autorul francez. De fapt, in timp ce Banca a refuzat in mod constant sa imprumute state care nu-si rezolvasera fostele datorii, a inceput sa imprumute bani Romaniei, fara ca aceasta sa-si fi rezolvat datoriile. In plus, cele mai multe schimburi economice ale Romaniei erau realizate in interiorul CAER in devize convertibile: si atunci, cum putea ea rambursa imprumuturi in valuta forte? In al treilea rand, Romania refuza la inceput sa comunice informatii economice solicitate de Banca.

Si totusi, motive politice au facut ca Banca sa intretina relatii stranse cu Romania: destabilizarea URSS si a blocului sovietic, in contextul Razboiului Rece. Lipsa democratiei interne si represiunea politieneasca sistematica nu pareau sa descurajeze Banca nici in acest caz, cum nu s-a intamplat nici cu alte ocazii, precizeaza autorul.

Ca urmare a sprijinului Bancii, Romania a devenit unul dintre cei mai mari clienti ai acesteia, primind finantare pentru proiecte de anvergura (miniere, energetice). Pentru exploatarea minelor de carbuni, autoritatile romane au deplasat populatii care pana atunci fusesera active in agricultura. Intr-un alt domeniu, Banca a sustinut politica de planificare a nasterilor, care viza sporirea ratei natalitatii in tara, conform sursei citate.

In 1982, cand a izbucnit la scara internationala criza datoriei externe a Romaniei, regimul de la Bucuresti a decis sa impuna romanilor o terapie de soc. Romania si-a redus importurile puternic, pentru a-si putea rambursa datoria in ritm accelerat. Dupa cum scriu si autorii lucrarii comandate de Banca, pentru a marca implinirea a 50 de ani de existenta "Romania era, intr-un fel, debitorul model, cel putin din punctul de vedere al creditorilor".

marina.constantinoiu@jurnalul.ro

CONCLUZII

In concluzia analizei se arata ca, "contrar sectiunii 10 a articolului 4 al chartei Bancii Mondiale, BM si FMI au acordat imprumuturi mai multor state, in mod sistematic, pentru a le influenta politica. Exemplele date in acest studiu arata ca interesele politice si strategice ale marilor puteri sunt determinante in aceste alegeri. Mai multe regimuri politice, sustinute de marile puteri capitaliste, au fost ajutate financiar, chiar daca politica lor economica nu raspundea criteriilor oficiale ale institutiilor financiare internationale si chiar daca nu respectau drepturile omului".