Ciocnire între MOL şi OMV pe tema Surgutneftgaz

Cumpărarea de la OMV de ruşii de la Surgutneftgaz cu 1,4 miliarde de euro a unui pachet de 21,2% din acţiunile MOL a dus la un război al declaraţiilor între reprezentanţii celor două companii.

"Dacă analizezi cifrele, preţul de vânzare acceptat de OMV este aproape identic cu suma investită iniţial, mai exact, preţul de achiziţie plus dobânzi, minus dividende, cunoaşteţi formula", a spus Hernadi în faţa Comisiei de relaţii externe a Parlamentului de la Budapesta.
"Apar suspiciuni... asta pentru că investitorul rus a cumpărat pachetul de acţiuni exact la suma iniţială, (OMV) a fost doar un paravan", a continuat Hernadi.

Grupul austriac OMV a ieşit din acţionariatul MOL prin vânzarea participaţiei de 21,2% din acţiuni deţinută la compania ungară către firma rusă Surgutneftegas, pentru 1,4 miliarde de euro, potrivit unor comunicate publicate luni de OMV şi Surgut. Cele 22,179 de milioane de acţiuni MOL au fost vândute pentru 19,21 forinţi pe acţiune, în condiţiile în care titlurile MOL au finalizat şedinţa de vineri pe bursa de la Budapesta la 9,94 forinţi pe unitate.

"Asta nu poate deveni o abordare amicală, nu va fi considerară niciodată un gest de prietenie. Problema este dacă trebuie considerată o acţiune ostilă sau numai una necoordonată", a mai spus Hernadi.

CONTRE DURE
Thomas Huemer, purtătorul de cuvânt al OMV a precizat citând un articol din ediţia de ieri a cotidianului austriac Die Presse.
"În vara lui 2007, CEO-ul MOL Zsolt Hernadi a transmis clar OMV că ar vinde mai degrabă oricărui gigant petrolier rus pentu a evita o preluare din partea OMV. La nouă ani de la prima afişare a interesului pentru MOL de OMV, dorinţa directorului s-a împlinit", a spus Huemer.
OMV şi-a vândut acţiunile după ce în 2007 şi 2008 a încercat să preia integral MOL, companie care a considerat acţiunea "ostilă" şi a respins-o.

"Trebuie să mă alătur acelui trader de la Alfa Bank care a spus că ar vrea să angajeze vânzătorul care a reuşit să vândă o participaţie de 21% într-o companie la dublul valorii de piaţă", a mai spus Hernadi.

PRELUARE FORŢATĂ?
"Valoarea premium (a preţului acţiunilor) se justifică numai dacă Surgut lansează o ofertă pentru toate acţiunile MOL, sau revinde titlurile, să spunem, către Gazprom, Lukoil sau Rosneft", spune Alexei Kokin, analist senior pe petrol şi gaze la IFC Metropol, citat de Bloomberg.

Surgut a rafinat 37% din producţia sa zilnică de 1,2 milioane de barili, adică 447.000 de barili, potrivit datelor prezentate de ministerul rus al Energiei. MOL are capacităţi de rafinare de 336.000 de barili pe zi, cu instalaţii de rafinare, tranzit şi comerţ în Ungaria, Slovacia, Croaţia, Austria, Cehia, Italia şi România. Compania a produs în 2008 ­ 85.700 de barili echivalent petrol. MOL primeşte zilnic 20.000 de barili din compania Zapadno-Malobalykskoye, care extrage ţiţei din vestul Siberiei şi unde compania maghiară deţine 50%.

Surgut a precizat la finele celui de-al treilea trimestru din 2008 că lichidităţile şi investiţiile sale pe termen scurt au atins 11,3 miliarde de dolari după standardele contabile ruse, însă Yulia Bushuev, analist la Unicredit detaliază că această companie are o rezervă 20 de miliarde de dolari.

"Orice uz al acelor bani, altul decât să stea în bănci este probabil pozitiv", spune Chirvani Abdoullaev, analist de petrol şi gaze de la banca Alfa Bank din Moscova.
MOL, însă, a anunţat că va urma o "strategie independentă" şi că acţiunile au fost cumpărate de Surgut fără consultări preliminare cu MOL. Compania ungară a anunţat că va considera Surgutneftgaz drept un "investitor financiar" şi a precizat că intenţiile Surgut sunt "neclare". Atât Guvernul Ungariei, cât şi reprezentanţii opoziţiei declară că susţin independenţa MOL şi au promis că vor face tot ce le stă în putinţă pentru a bloca o tentativă de preluare din partea companiei ruse.

INFLUENŢA GUVERNULUI RUS
Denis Borisov, analist la Solid, spune că Surgut nu are nici o problemă în a cumpăra MOL pe de-a întregul. O sursă guvernamentală rusă, citată de Vedomosti a spus că decizia OMV de a vinde acţiunile a oferit şansa companiei ruse de a intra pe piaţa din estul Europei. "Nimeni nu a instruit Surgut direct, dar Guvernul a discutat posibilitatea de a lua un pachet de acţiuni la MOL", a mai spus sursa.

MOL are 3 rafinării, în Ungaria, Slovacia şi Italia, şi o reţea de 1.069 de staţii de distribuţie de carburanţi în centrul şi estul Europei. La momentul actual Surgut nu furnizează materii prime către rafinăriile MOL, dar problema ar trebui negociată, spune Valey Nesterov, analist la Troika Dialog. Surgutneftgaz a anunţat că intenţionează să se mai extindă în estul Europei, potrivit Financial Times.

PUTIN, ACŢIONAR LA SURGUTNEFTGAZ?
AFP preciza ieri că tranzacţia extinde influenţa Rusiei în statele din estul Europei, afectate de diferendul comercial dintre Moscova şi Kiev în privinţa furnizării gazelor.

Publicaţia germană Die Welt publica în 2008 un interviu cu Stanislav Belkovski, un apropiat al premierului rus Vladimir Putin, în care preciza că Putin deţine 37% din acţiunile Surgutneftgaz. Compania, deşi este listată, este foarte puţin transparentă. În 2004, Hermitage Capital Management, Prosperity Capital Management, Firebird Management, şi The Investor Protection Association au cerut într-u tribunal clarificarea acţionariatului. Legislaţia rusă, interzice ca o companie să deţină mai mult de un an acţiuni proprii.

Dar această precizare nu se referă la faptul că Surgut deţine acţiuni la subsidiarele sale, iar acestea la rândul lor au acţiuni la compania-mamă. Curtea a dat dreptate Surgutneftgaz. Imediat, lui William Browder, şeful Hermitage Capital Management, i s-a interzis dreptul de a intra în Rusia. La momentul respectiv, societatea administrată de Browder era, cu 4,1 miliarde de dolari, era cel mai mare fond străin de investiţii din Rusia.

Surgutneftgaz are 18 subsidiare şi o companie dependentă. Compania are 92.800 de angajaţi. Vladimir Bogdanov, directorul general al Surgutneftgaz a fost propus în februarie pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Rosneft, holdingul petrolier de stat.

OMV: "NU VINDEM PETROM"
Contactaţi de Jurnalul Naţional, reprezentanţii OMV au precizat că acţiunile grupului la Petrom nu vor fi vândute. Întrebat dacă OMV plănuieşte vânzarea de acţiuni ale Petrom către Surgutneftgaz sau alte companii ruse în viitorul apropiat sau îndepărtat, Thomas Huemer, purtătorul de cuvânt al OMV a spus că nu se doreşte aşa ceva. "OMV împreună cu Petrom îşi vor întări mai departe poziţia lor în Centrul şi Estul Europei. Petrom este o parte importantă a grupului OMV. O vânzare ca cea menţionată este total exclusă", a spus Huemer.

PRIETENIE TRANS-FRONTALIERĂ
OMV derulează mai multe afaceri împreună cu companii ruse. Anul trecut a vândut către Gazprom 50% din centrul de depozitare de la Baumgarden, exact punctul terminus al gazoductelor Nabucco şi South Stream. În 2006, Traian Băsescu spunea, citând un consilier economic al Ambasadei ruse, că Gazprom cumpără masiv acţiuni ale OMV.

Companiile ruse au ieşit la "vânătoare" în ultima vreme, după ce Gazprom Neft, braţul petrolier al gigantului rus a completat la 3 februarie achiziţia a 51% din compania sârbească Nafta Industrija Srbije (NIS), posesoare a două rafinării. Anul trecut, Lukoil a preluat pentru 1,35 miliarde de euro 49% dintr-o rafinărie din Italia a firmei ERG, după ce mai are una în România (Petrotel Ploieşti) şi una în Bulgaria, notează Bloomberg. Lukoil mai este interesată şi de cumpărarea unei treimi din compania petrolieră spaniolă Repsol.

Gazprom a legat achiziţia NIS de sprijinul pentru introducerea acestei ţări în proiectul de gazoduct South Stream, proiectat să ocolească Ucraina şi să ducă gaze naturale direct în Europa. Gazprom şi Ungaria au decis luna trecută să realizeze o companie mixtă care să construiască South Stream prin Ungaria, ca şi un depozit de gaze naturale.