CLUJ / Şomeri în ceaţa crizei

Peste 300 de clujeni şi-au pierdut locurile de muncă "peste noapte", dar nu pot beneficia de plata salariilor compensatorii şi nici de şomaj. Patronii profită de ignoranţa angajaţilor care sunt dispuşi să semneze demisii şi acte de încetare de comun acord a contractului de muncă şi omit să le spună viitorilor şomeri că astfel nu pot beneficia de toate drepturile care li se cuvin.

Numărul persoanelor aflate în această situaţie ar putea fi mult mai mare, după cum spun oficialii Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj. Până la sfârşitul anu­­lui, numărul oficial al şomerilor din Cluj se va ridica la 2.397 de persoane. AJOFM a descoperit recent, prin sesizările făcute de oameni, că firmele profită de o breşă din legislaţie şi concediază masiv fără a mai anunţa nici Agenţia şi nici sin­dicatele, aşa cum ar trebui să facă. Potri­vit legii, o concediere de peste 30 de an­ga­jaţi este echivalentă unei concedieri în masă. Criza economică cu care se confruntă judeţul Cluj afectează tot mai multe firme care recurg la tot felul de tertipuri pentru a ascunde concedierile masive cu care se confruntă şi criza care le seacă bugetele. De ce o fac? Prin evitarea declarării disponibilizărilor masive, patronii nu mai sunt obligaţi să plătească încă o lună de salarii. O altă explicaţie este teama patronilor că, dacă ar anunţa concedieri colective, ar putea apărea suspiciuni de insolvenţă din partea partenerilor de afaceri.

ECONOMII PE SPINAREA ŞOMERILOR
"Nu vă pot da numele societăţilor des­pre care e vorba, pentru că tocmai suntem în faza în care întocmim documentaţia pentru aplicarea legii. Pot să vă spun că, în acest moment, în situaţia asta se află două companii, iar numărul de angajaţi care nu mai pot beneficia de ajutor de şomaj şi nici de plata salariilor compensatorii se ridică la 300 de persoane", ne-a declarat Daniel Don, directorul AJOFM Cluj. Agenţia clujeană suspectectează că ar fi mult mai multe companii care au recurs în ultimele două luni la o astfel de practică. "Decât să plătească încă o lună de salarii, preferă o amendă care maximum poate ajunge la 100 de milioane de lei vechi. Adică în loc de un miliard, cât i-ar costa, de pildă, plata salariilor încă o lună, plătesc 100 de milioane şi scapă şi de angajaţii pe care oricum nu-i mai pot plăti", explică Daniel Don.

VERIFICĂRI ÎNCRUCIŞATE
În ultimele zile, angajaţi ai diverselor companii au reclamat nu doar ins­ti­tu­ţi­i­lor abilitate să controleze piaţa muncii, ci şi media, situaţii de criză şi de concedieri masive apărute peste noapte. Una dintre companiile cele mai promiţătoare pe pia­ţa clujeană, un producător de plase su­da­te destinate construcţiilor, a concediat de la o zi la alta 168 de persoane de la punctul său de lucru din Cluj. Urmează dis­po­ni­bi­lizări la Alba-Iulia şi Sibiu. Numărul disponibilizărilor doar în cazul acestei firme s-ar ridica la peste 400 de persoa­ne, potrivit muncitorilor clujeni, angajaţi ai companiei. Motivul invocat de condu­ce­re este legat strict de prăbuşirea pieţei şi a preţurilor metalului şi imposibilita­tea de a-şi mai susţine financiar angajaţii. Sindicatul n-a fost înştiinţat, nici Agenţia. Acest tip de plângeri ale oamenilor au făcut ca AJOFM Cluj să se sesizeze şi să ve­ri­fice situaţia, cu atât mai mult cu cât ca­zul nu este singular. "Momentan lu­crăm la o bază de date pe care o vom finaliza în aceste zile. Practic am luat toate companiile din evidenţa noastră şi comparăm nu­mă­rul de angajaţi pe care îl aveau acum câteva luni şi urmărim evoluţia persona­lului în raportările pe care sunt obligate să ni le facă lunar. Dacă au mişcări ma­si­ve de personal, trecem la verificări la faţa locului. Singura problemă este că cei mai mulţi în aceste cazuri au cerut angajaţilor să semneze demisii sau să declare că plea­că de bunăvoie din companie, or, în acest caz lucrurile se complică", a punctat Daniel Don.

PIAŢA MUNCII ESTE BLOCATĂ
Marea problemă a pieţei forţei de mun­că clujene este blocajul cu care se con­frun­tă şi de care angajaţii sunt in­conş­ti­enţi la momentul în care patronii le cer să-şi semneze demisiile sau să ple­ce la "mica înţelegere". "Marea provocare în perioada imediat următoare vor fi cursu­rile de reconversie. Nu văd înspre ce alte domenii i-ai putea îndrepta pe şo­meri, pentru că, spre deosebire de criza din anii 1994-1998, piaţa acum este pur şi simplu plină. Nu văd ce alte posturi se vor face sau debloca în condiţiile în care mall-uri nu s-au mai deschis, investiţii nu se mai fac, iar companiile deja existente abia se descurcă. Şi cu cât proble­me­le se vor accentua pentru companiile-ma­mă în Europa, efectul se va transmite şi la companiile lor de aici", spune Daniel Don.

Între optimism, disperare şi şomaj în masă

"Eu totuşi cred că nu e o situaţie disperată. Sunt firme care au nevoie de mână de lucru în Cluj. Dar marea problemă a lor este că şomerii disponibilizaţi nu au califi­cările necesare. E nevoie de un program rapid de reconversie profesională pe care AJOFM îl poate face", spune Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor, Cluj. Asociaţia sa reuneşte peste 800 de companii, printre care se regăsesc şi nume grele din economia clujeană, cum ar fi Farmec SA, producător de cosmetice, sau Remarul SA, specializat în modernizarea, reparaţia şi mentenanţa materialului rulant şi de cale ferată. În aceeaşi Asociaţie există şi liber întreprinzători şi asociaţii familiale.

Câţi şomeri vor exista în Cluj după 6 ianuarie, când va fi practic "liber la disponibilizări", nu ştie nimeni cu exactitate şi nimeni nu vrea să estimeze. Perspectivele oricum nu se anunţă roz în situaţia în care băncile taie finanţările companiilor, cresc dobânzile peste noapte şi le împing spre insolvenţă cu toate consecinţele posibile, de la pierderea clienţilor şi partenerilor de afaceri până la concedierile masive care le urmează. "în situaţii dificile se află acum companii mari din Cluj. Turnătoria Metalul îşi reduce de tot activitatea din ce ştiu eu. Electrometalul reduce 80% din personal. Napolact închide fabrica de la Huiedin. Transilvania Construct disponibilizează 180 de persoane, Bega Miniera Arieş disponibilizează din exploataţia sa 104 oameni, Hidroconstrucţia disponibilizează alte 227 de persoane, Someş Dej va face 450 de şomeri", spune Augustin Feneşan. Toate aceste companii făceau parte din structura de rezistenţă a economiei clujene, având cifre de afaceri care pleacă de la un milion de euro şi ajung la peste 40 de milioane de euro.