Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Până în 2030, România își propune să producă aproape 153.000 de tone de hidrogen curat pe an. Aproape jumătate ar merge către transport, o treime către industrie și restul către siderurgie. Pentru a atinge acest obiectiv, țara va avea nevoie de peste 2.100 MW de electrolizoare - instalații care „sparg” apa în hidrogen și oxigen, alimentate de 4.200 MW de energie regenerabilă din parcuri solare și eoliene dedicate.
Obiectivul nu este creșterea producției totale, ci transformarea hidrogenului „gri” - obținut azi aproape exclusiv din gaze naturale - în hidrogen curat, produs cu energie verde. Dacă planul reușește, România ar putea evita peste două milioane de tone de emisii de CO₂ anual și ar face un pas important spre o economie mai competitivă și mai puțin poluantă. Dacă trecem rapid de la planuri la proiecte, hidrogenul ar putea deveni „bateria viitorului” și un motor al competitivității industriei românești, spun specialiștii.
După mai bine de doi ani de așteptare și consultări, Guvernul României a adoptat Strategia Națională a Hidrogenului 2025-2030, documentul care ar trebui să pună țara pe harta europeană a energiei curate. Este unul dintre cele mai ambițioase planuri energetice ale ultimilor ani, dar și unul care ridică semne de întrebare despre cât de pregătită este România să-l ducă la capăt, remarcă Asociația Energia Inteligentă.
Harta noii infrastructuri
Una dintre ideile centrale ale strategiei este crearea a cinci „văi ale hidrogenului” - zone regionale în care producția, transportul și consumul ar fi conectate direct.
Pe hartă, lucrurile arată promițător:
• București-Ploiești-Pitești, zonă energetică și de rafinării;
• Constanța-Medgidia, hub portuar și posibil punct de export;
• Cluj-Târgu Mureș, axă tehnologică și de cercetare;
• Galați-Brăila-Tulcea, centru pentru industrie grea și construcții navale;
• Craiova-Slatina, regiune auto și industrială.
„Primul reflex e să spunem: să vedem prima vale și mai discutăm atunci. Conceptul nu a fost adaptat la realitățile din țară. E prea general și prea optimist. Totuși, cu norme clare și scheme de sprijin bine făcute, poate deveni un avantaj”, spune Ioan Iordache, director executiv al Asociației pentru Energia Hidrogenului și membru în Asociația Energia.
Aceste centre ar trebui să atragă investiții, să creeze locuri de muncă și să conecteze România la European Hydrogen Backbone, viitoarea rețea continentală de conducte, și la Coridorul Sud-Est European de Hidrogen, alături de Ungaria, Bulgaria și Grecia.
Cadrul legal și blocajul actual
România începe să dezvolte industria hidrogenului curat, sprijinită de Strategia Națională și Legea 237/2023, care stabilește reguli pentru utilizarea hidrogenului regenerabil în industrie și transport, inclusiv cote obligatorii, certificate de origine și Contracte pentru Diferență pentru stabilizarea prețurilor. Problema majoră rămâne lipsa normelor de aplicare, fără de care investițiile nu pot demara, băncile nu pot finanța proiectele, iar autoritățile nu pot monitoriza progresul.
Hidrogenul verde este folosit pentru a decarboniza industria grea (producția de oțel și chimicale), pentru a alimenta transportul pe distanțe lungi (avioane, nave, camioane grele) și pentru stocarea energiei pe termen lung. De asemenea, poate fi utilizat în rețelele de gaze naturale pentru a reduce emisiile de CO2 și în sectorul energetic pentru a genera electricitate. Hidrogenul verde este hidrogen produs prin electroliză, folosind energie electrică provenită din surse regenerabile (solară, eoliană sau hidro). Spre deosebire de alte tipuri de hidrogen, acesta nu emite CO₂ în procesul de producție, făcându-l o alternativă ecologică la combustibilii fosili. Hidrogenul verde este obținut printr-un proces numit electroliză, care separă apa (H₂O) în hidrogen (H₂) și oxigen (O₂) cu ajutorul electricității.
Proiecte-pilot care dau tonul
Există însă câteva inițiative-pilot care pot ghida viitoarea industrie: Ro-HydroHub Râmnicu Vâlcea (centru de cercetare și testare, 140 de milioane de euro din PNRR), instalația OMV Petrom de 20 MW la Petrobrazi, o unitate urbană de 2,5 MW la Cluj-Napoca și proiectul 20HyGrid (Delgaz Grid), care testează amestecul de 20% hidrogen în rețelele de gaze. Primele rezultate sunt așteptate să apară până în 2027, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene și printr-un sprijin de 115 milioane de euro din partea statului.
În prezent, hidrogenul din România este aproape exclusiv „gri”, obținut din gaze naturale, prin producători precum AirLiquide, Azomureș, Chimcomplex, Liberty Galați, Rompetrol, OMV Petrom și Petrotel-Lukoil.
Ce urmează
Succesul Strategiei depinde acum de viteza cu care sunt adoptate normele de aplicare și de lansare a schemelor de sprijin.
Sectorul energetic trebuie să fie principalul beneficiar al hidrogenului, iar acesta va deveni un vector esențial, care va fi integrat cu energiile verzi, soluțiile de stocare și tehnologiile care conectează electricitatea cu marii consumatori (industrie, transporturi, siderurgie), fără a uita și sectorul rezidențial”, a spus Ioan Iordache în cadrul webinarului „Strategia pe hidrogen a României în contextul reglementărilor europene”, organizat de Asociația Energia Inteligentă.
Finanțări prin Banca pentru Hidrogen
La nivelul Uniunii Europene a fost înființată Banca pentru Hidrogen prin intermediul căreia sunt finanțate diverse proiecte pe baza unor licitații.
Producătorii licitează pentru a primi o subvenție fixă per kilogram de hidrogen livrat, timp de până la 10 ani. Dintre proiectele propuse, se califică la finanțare doar cele care au acorduri credibile pentru livrarea de hidrogen și sunt considerate fezabile. Astfel, se promovează hidrogenul cu costuri reduse, iar riscurile sunt distribuite, contribuabilii obținând beneficii mai bune. Prima licitație a fost organizată anul trecut și în cadrul ei au fost selectate șapte proiecte, finanțarea primită fiind de 170 milioane de euro. A doua licitație a avut loc la începutul acestui an, iar în cadrul ei au fost selectate 15 proiecte care vor primi o finanțare de 992 de milioane de euro.
Amestecarea hidrogenului cu gaze naturale
Injectarea de hidrogen în conductele existente de gaze naturale ar putea fi, în teorie, o soluție pentru extinderea capacității din UE de producție a hidrogenului și ar facilita transportul hidrogenului. Aceasta ar putea servi, de asemenea, ca instrument de tranziție pentru decarbonizare. Soluția amestecării implică însă provocări pentru rețea și pentru utilizatori. Regulamentul din 2024 din pachetul privind gazele al Comisiei Europene prevede că adăugarea de hidrogen în sistemul de gaze naturale ar trebui să fie o soluție de ultimă instanță, deoarece:
- este mai puțin eficientă în comparație cu utilizarea hidrogenului în forma sa pură și diminuează valoarea hidrogenului;
- afectează funcționarea infrastructurii de gaze naturale, aplicațiile de la nivelul utilizării finale și interoperabilitatea sistemelor transfrontaliere.
Pentru a limita riscul de segmentare a pieței, regulamentul stabilește la 2% procentul de amestec pentru punctele de interconectare transfrontaliere între statele membre. Altfel spus, operatorii de transport și de sistem trebuie să accepte gaze naturale în care există un nivel de hidrogen situat sub acest plafon autorizat la nivelul UE.
Cum funcționează procesul de electroliză
Apa este alimentată într-un electrolizor, un dispozitiv care conține doi electrozi (anod și catod). Curentul electric trece prin apă, provocând separarea moleculelor:
- La anod: oxigenul (O₂) este eliberat în atmosferă.
- La catod: hidrogenul (H₂) este colectat și stocat.
Hidrogenul rezultat poate fi comprimat și folosit pentru energie, transport sau industrie.
Se așteaptă un plus de 10 GW până în 2030
Capacitatea regenerabilă instalată a atins 11,72 GW, reprezentând aproape 63% din totalul puterii instalate a sistemului energetic. Potrivit proiecțiilor actuale, până în 2030, România ar urma să adauge circa 10 GW de noi capacități eoliene și fotovoltaice. De asemenea, datele oficiale ale Transelectrica arată că țara noastră a ajuns acum la 250 MW instalați în capacități de stocare, aproximativ 500 MWh, și se așteaptă ca pentru sfârșitul anului acesta să ajungă la 500 MW instalați, cu o capacitate de 1.000 MWh.
Citește pe Antena3.ro
