Rețeaua românească de cântărit praful și-a dublat prețul: costă acum 100 de milioane €

de Adrian Stoica | 08 Apr 2024 • 00:20

Sursa foto: Hepta

Aflată în procedură de infringement și riscând sancțiuni financiare consistente pentru că nu monitorizează parametrii de calitate ai aerului, Guvernul vrea să aloce încă 250 de milioane de lei pentru pentru dezvoltarea și optimizarea rețelei naționale de monitorizare. În octombrie anul trecut a fost încheiat un contract-cadru (nr. 159/2023) în valoare de circa 256 milioane de lei, cu TVA inclus (circa 51 milioane de euro), pentru acest proiect. Contractul se întindea pe o perioadă de 4 ani, dar acum Ministerul Mediului a ajuns la concluzia că perioada de execuție trebuie prelungită până în 2030, iar suma alocată, dublată. „Banii ar urma să fie asigurați din fondurile Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). România are o rețea națională pentru monitorizarea calității aerului, formată din stații, laboratoare și centre de prelucrare a datelor, dar în mare parte ea nu este funcțională, a constatat Comisia Europeană.

În vara anului trecut, Comisia Europeană a transmis României o scrisoare de punere în întârziere pe tema rețelei de monitorizare a poluării în țară. „Comisia Europeană a decis să trimită României un aviz motivat (INFR 2017-2024) pentru neîndeplinirea sistematică a obligației de monitorizare a poluării aerului, astfel cum se prevede în legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2004/107/CE și Directiva 2008/50/CE). Aceste directive impun statelor membre să înființeze o rețea de monitorizare pentru a evalua calitatea aerului înconjurător în ceea ce privește diferiții poluanți, în conformitate cu cerințele prevăzute în acestea”, se arată în avizul motivat transmis de la Bruxelles. Comisia a mai transmis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2017 și o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019. Deși țara noastră și-a revizuit întreaga rețea de monitorizare a calității aerului, persistă numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului. Aceste deficiențe constituie o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării atmosferice, se mai arăta în avizul Comisiei Europene.

Comisia Europeană cere, noi promitem

Sub presiunea Executivului comunitar, Ministerul Mediului a anunțat că va investi în dezvoltarea și optimizarea rețelei naționale de monitorizare a calității aerului a cărei realizare a început în anul 2024. Aceasta este în prezent formată din 181 de staţii de măsurare, 41 de laboratoare de analize şi 41 de centre de prelucrare a datelor. În răspunsul la avizul motivat din 1 noiembrie 2023, autoritățile române competente s-au angajat să continue depunerea de eforturi susținute pentru a asigura respectarea obligațiilor ce rezultă din dreptul UE în cazul zonelor vizate de avizul motivat și au precizat că prin încheierea Acordului – cadru nr. 159/2023 și a contractelor subsecvente, se creează premisele ca, începând cu anul 2024, să fie disponibile date pentru indicatorii monitorizați care să respecte obiectivele de calitate.

România a reușit să adopte de-abia în luna februarie a anului trecut Programul Naţional de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA), deși acest lucru avea ca termen-limită aprilie 2019. Adoptarea lui a fost și un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Calitatea datelor trebuie recunoscută internațional

Prin modificările propuse în prezentul proiect de act normativ se continuă realizarea activităților multianuale ale Programului de dezvoltare și optimizare a RNMCA, în scopul îndeplinirii obiectivelor de calitate a aerului, de cunoaştere a parametrilor de calitate a aerului şi a evoluţiei acestora, în vederea prevenirii, reducerii şi eliminării oricăror efecte adverse asupra sănătăţii omului sau a mediului ca întreg, arată Ministerul Mediului în proiectul pregătit. De asemenea, se urmărește asigurarea utilizării, la nivel naţional, a criteriilor și metodelor comune prevăzute de directivele europene preluate în legislaţia naţională, astfel încât datele de monitorizare să îndeplinească obiectivele de calitate și cantitate necesare pentru a putea fi recunoscute şi acceptate la nivel european şi internaţional şi utilizate în rapoartele solicitate de instituţiile şi organismele europene şi internaţionale.

Avem termen până în 2029

Conform raportului „Poluarea aerului în Europa 2023: raportările privind emisiile naționale și angajamentele de reducere”, realizat de către Agenţia Europeană de Mediu, țara noastră are cele mai mari probleme din UE la acest capitol, ea trebuind să-și reducă emisiile cu 26% până în 2029 comparativ cu 2021 pentru a-și respecta angajamentele. România este urmată de Polonia și Ungaria, țări care trebuie să-și reducă emisiile cu 9 și, respectiv, 7%. De asemenea, noi trebuie să ne reducem emisiile de NOx cu 7%, din acest punct de vedere fiind întrecuți doar de Lituania, care trebuie să le reducă cu 32% până în 2029.

Statisticile nu arată bine deloc

Conform actualelor orientări ale OMS, concentrațiile medii anuale de PM2,5 nu ar trebui să depășească 5 micrograme pe metru cub, iar analiza citată arată că doar 2% din populația Europei trăiește în zone care se încadrează în această limită. Experții spun că poluarea cu PM 2,5 provoacă aproximativ 400.000 de decese pe an pe întregul continent. Aproape toți locuitorii țărilor din Europa de Est - România, Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia și Ungaria inspiră un aer care este de peste două ori mai poluat cu particule PM 2,5 decât pragul maxim impus de OMS.