CONCEDIERI MASIVE/Miros de faliment în presa mondială

Efectele crizei economice mondiale se resimt din ce în ce mai tare atât în presa internaţională, cât şi în cea internă. Din nefericire, luna decembrie a “excelat” în concedieri, trusturi cu rezonanţă din toată lumea reducându-şi, considerabil, numărul angajaţilor.

Coloşii media, televiziuni de referinţă şi ziare renumite, toate, au fost afectate de criză, atât în SUA, cât şi în lume. Din zi în zi, criza financiară se adânceşte, atrăgând de la sine un şir de măsuri deloc pe placul angajaţilor. News Corporation, gigantul media deţinut de miliardarul Rupert Murdoch, şi-a revizuit estimările de profit pentru 2009 după ce ziarele din cadrul grupului şi televiziunile Fox au avut rezultate slabe. Profitul Fox a scăzut cu 70% pe trimestrul al treilea, până la 54 de milioane de dolari, mai puţin de jumătate faţă de aşteptările analiştilor în urma reducerii reclamelor de la producătorii auto cu 40%. Scăderea titlurilor companiei pe burse a zburat 4 miliarde de dolari din averea lui Murdoch, acţiunile sale valorând acum doar 3 miliarde de dolari. Nici NBC nu se simte mai bine şi a anunţat scăderea cheltuielilor pentru anul viitor cu 500 de milioane de dolari sau 3% din bugetul anual al grupului. Angajaţii au fost înştiinţaţi de directorul general al grupului, Jeff Zucker, printr-o notă internă. Documentul indică managerilor de staţii să reducă cheltuielile legate de promoţii, economisirea banilor cu călătoriile şi firmele de consultanţă, ca şi cheltuielile de personal. Aşa cum notam acum câteva săptămâni tot în paginile Jurnalului Naţional, acelaşi gen de operaţiuni se face şi la concurenţă. Într-o notă internă, David Westin, preşedintele ABC şi ABC News, le-a trasat directorilor ca sarcini să zboare la clasa economică în călătoriile cu avionul, să se cazeze la hoteluri mai ieftine şi, de asemenea, au reguli mai stricte privitor la convenţiile unde participă şi la întâlnirile de afaceri. De asemenea, petrecerile de Sărbători au fost anulate. Rivalii de la Time Warner, care deţine HBO, CNN, AOL şi studiourile de film Warner Bros, au anunţat că divizia de reviste a grupului va concedia 600 de oameni, 6% din forţa sa muncă, în urma scăderii atragerii de reclame.

NY TIMES, DATORII
Şi New York Times va reduce valoarea contabilă a unor active din New England, inclusiv Boston Globe, cu 150 de milioane de dolari. Compania avea la 1 octombrie datorii de 1,1 miliarde de dolari. De asemenea, Washington Post a raportat o scădere a profitului în ultimul trimestru cu 86%, de la 72,5 milioane de dolari în 2007 la doar 10,3 milioane de dolari. Veniturile grupului au fost de 1,1 miliarde de dolari.

La auzul veştii că aproximativ 300 de salariaţi din reţeaua MTV au fost puşi pe liber, iar studiourile Paramount au dat afară 100 de oameni, acuzând pierderi estimate la 40 de milioane de dolari, presa britanică a vuit. Potrivit publicaţiei Daily Mail, citată de NewsIn, concedierile ar fi fost făcute ca urmare a deciziei unui grup de finanţatori, care a decis să dea în judecată Paramount pentru faptul că studiourile ar fi recurs la denaturarea unor date financiare. CBS a postat în trimestrul trei o pierdere de 12,46 miliarde de dolari, după ce a fost obligată să rescrie în minus valoarea unor active cu 14,12 miliarde de dolari potrivit AP.

FALIMENT
Lucrurile nu stau bine nici pentru grupul american de presă Tribune, care cuprinde şi publicaţiile Los Angeles Times şi Chicago Tribune. Grupul se află în pragul falimentului şi ar putea să apeleze la protecţia legii, potrivit AFP, citată de ziare.com; dificultăţile financiare vin, în special, din scăderea cu 19% a veniturilor obţinute din publicitate, iar Tribune lucrează deja cu banca de afaceri Lazard pentru consiliere financiară şi juridică.

 

Cine dispare, pe bune, de pe piaţă?

Situaţia nu este roz nici în cazul presei interne, în plină criză vehiculându-se tot mai des ipoteza trecerii pe internet a unor publicaţii. Potrivit informaţiilor noastre, mai multe ziare vor renunţa, de la începutul anului viitor, la varianta de print (varianta tipărită), urmând să apară doar online, pe internet. S-a luat în discuţie cazul ziarelor Ziua, Gândul şi Cotidianul. Cu toate acestea, redactorul-şef de la Ziua, Cătălin Pena, dar şi Adrian Ursu, redactor-şef la Cotidianul, au negat informaţiile. “Nu eu sunt cel mai în măsură să vă dau această declaraţie, însă vă dezmint, categoric, informaţia”, ne-a declarat Pena. De asemenea, Adi Ursu ne-a spus: “În acest moment, răspunsul este nu”. Potrivit recentelor rezultate BRAT, tabloidele reprezintă 53% din piaţa cotidianelor din România (nu ştim dacă aceasta este o veste bună sau una rea). În opinia analistului media, Iulian Comănescu, la o piaţă de aproximativ 851 de mii de exemplare – pentru cele 13 titluri auditate, aportul Libertatea, Click! şi Cancan este de nu mai puţin de 53%. Adevărul şi Click!, titlurile lui Dinu Patriciu, îi conferă acestuia o cotă de 20%, însă procentul nu îl face pe omul de afaceri să stea prea liniştit. Ringier e pe primul loc, departe însă de cota de peste 50% pe care o înregistra pe vremea când Libertatea era singurul tabloid puternic şi grupul elveţian deţinea Pro Sport. Trecut în proprietatea lui Adrian Sârbu, acesta îşi continuă căderea, spre deosebire de Gazeta Sporturilor. Investiţiile importante ale lui Sorin Ovidiu Vântu i-au adus acestuia doar un 3% din tirajele însumate, Cotidianul fiind într-o cădere accentuată, chiar dacă socotim Ziua ca fiind în proprietatea mogulului. Cotidianul a trecut printr-o perioadă bună, cât la conducere s-au aflat Dragoş Stanca şi Mihea Maruţă. Inserturile aduseseră ziarul la peste 25 de mii de exemplare vândute. Din primăvară însă politica de reduceri de costuri a însemnat şi diminuarea numărului de pagini.

 

Reviste culturale desfiinţate de Guvern

În urma aprobării de către Guvern a unei Hotărâri, mai multe publicaţii din subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC) se vor desfiinţa, iar personalul angajat va beneficia de şomaj.
Este vorba despre reviste culturale cu vechime, precum Contemporanul, Literatorul, Manuscriptum, Deşteptarea aromânilor, Moftul român, Albina, Teatrul, Universul Cărţii, Vilnie Slovo, Muvelodes şi Biblioteca. Unele dintre ele şi-au încetat apariţia, precum Moftul român, altele au ieşit pe piaţă cu sprijinul altor parteneri. Virgil Niţulescu, secretar general al MCC, iniţiatorul proiectului, a declarat, citat de Mediafax, că era necesară această măsură, dat fiind faptul că publicaţiile respective nu mai existau ca persoane juridice în fapt. “Ca persoane juridice nu mai existau în fapt de mult, dar erau agăţate în subordinea ministerului ca instituţii publice, instituţii care nu mai funcţionau ca atare de circa cinci ani. Procedurile au fost lungi, dar necesare. Unele dintre publicaţii apar, dar nu ca instituţii publice, şi sunt sprijinite de societăţi comerciale. Vom achita datoriile lor, acumulate până acum din vina acestor societăţi comerciale care nu au recunoscut datoriile lor ca active şi pasive”, a explicat Niţulescu. Modificarea Hotărârii de Guvern privind organizarea şi funcţionarea Ministerul Culturii şi Cultelor, adoptată la 4 decembrie, precizează că “activul şi pasivul ziarelor şi revistelor la care face referire (...) vor fi preluate de Ministerul Culturii şi Cultelor, în cazul celor care se desfiinţează, sau de instituţia care le preia activitatea, în cazul celor transferate sub altă autoritate”.