x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Conspirația pâinii: patru stăpâni hrănesc sau înfometează planeta, după bunul lor plac

0
Autor: Florian Saiu 23 Iul 2021 - 07:20
Conspirația pâinii: patru stăpâni hrănesc sau înfometează planeta, după bunul lor plac
Vezi galeria foto


ADM, Bunge, Carhill și Louis Dreyfus sunt cele mai mari companii din sectorul alimentar de pe mapamond cunoscute după inițialele lor: ABCD. Ele controlează împreună 90% din cantitatea de grâu la nivel mondial. În esență, ABCD hrănesc planeta și decid cât de mult trebuie să plătească lumea pentru a nu suferi de foame. De-ar fi hotărât doar atât...

 

 

Dar cine sunt și ce forță au cu adevărat aceste companii? La începutul anilor ’70, președintele SUA, Richard Nixon, a încercat să câștige Războiul Rece sugerând ca giganții din sectorul alimentar să crească prețul cerealelor pentru Uniunea Sovietică și să forțeze astfel regimul comunist să se dea bătut din pricina înfometării. Cei patru mari jucători au refuzat, iar Nixon a bătut în retragere. Iată câtă putere aveau! Profesoara Jane Harrigan, de la SOAS, a cercetat îndelung controlul pe care îl exercită în continuare aceste companii asupra prețurilor alimentelor și influența pe care au avut-o asupra Primăverii Arabe, de pildă. În această cercetare, ea a făcut o descoperire uluitoare: „Africa Subsahariană este regiunea cea mai nesigură din punct de vedere alimentar de pe Pământ: decalajul dintre necesarul hrănirii populației și cantitatea importată pentru acoperirea lui e mai mare decât în orice alt loc de pe planetă. 50% din hrană este importată, iar 35% este grâu”. Pe scurt, întreaga regiune trăiește din pâine și produse derivate din grâu. Așa, și? - vine firesc întrebarea. Dacă prețul cerealelor crește peste noapte, fie și puțin, oamenii riscă să moară de foame! „În 2005” - sesiza jurnalistul BBC Jacques Peretti în studiul „Înțelegerile care ne-au schimbat lumea” (Editura Litera, 2019) -, „giganții din cartelul alimentar ABCD s-au confruntat ei înșiși cu o criză. Întrucât recoltele sunt imprevizibile, prețul cerealelor este volatil, după cum bine se știe, iar în 2005 profiturile au fost scăzute. Așadar, ABCD au luat o decizie fatidică”.

 

Săracii oameni bogați!

 

În ce a constat această decizie? „Au hotărât să parieze împotriva propriilor recolte pe piețele internaționale. Dacă o recoltă era proastă, ei făceau, de fapt, bani. Dacă nu era proastă și pariaseră prost, pur și simplu creșteau prețurile. Era o situație avantajoasă în ambele cazuri. Scurtcircuitaseră piața mondială a grâului. Acest lucru a fost devastator pentru Africa Subsahariană”, aprecia Jacques Peretti. În Egipt, pâinea este numită aish, cuvânt care înseamnă „viață”. În Yemen, există mai mult de douăzeci de tipuri diferite de pâine... Așa cum demonstra Rami Zurayk, profesor de științe agricole și alimentare la Universitatea Americană din Beirut, Cornul Abundenței - care se întinde de la Nilul egiptean până la gurile de vărsare ale Tigrului și ale Eufratului - este locul unde a început agricultura, unde s-au cultivat pentru prima dată grâul, lintea, năutul, măslinele și unde s-au crescut pentru prima dată oi și capre. În ciuda terenului fertil, această regiune este, astăzi, una dintre cele mai paupere din lume. 40% din populația Egiptului și a Yemenului trăiește într-o cruntă sărăcie. De ce, dacă ar trebui să fie, grație condițiilor naturale, una dintre cele mai bogate regiuni ale planetei? Răspunsul a venit de la cercetătorul britanic Jacques Peretti: „Din anii ’80, când FMI și Banca Mondială au introdus politici care au redus subvențiile pentru agricultură și au încurajat exportul de fructe către Occident - în loc să susțină investițiile în producția locală de cereale -, regiunea a devenit tot mai dependentă de grâul importat de la giganții americani din cartelul alimentar ABCD”.

 

Când i-a sărit muștarul lui Barack Obama

 

Ce s-a întâmplat ulterior? „Drept consecință a fluctuației frenetice a prețurilor, milioane de oameni care abia dacă își puteau permite o pâine au ajuns să trăiască pe muchie de cuțit. În perioada 2006-2007 s-a înregistrat o recoltă foarte bună, ceea ce presupunea, logic, scăderea prețurilor, însă ABCD au făcut contrariul”, menționa Peretti. Adică? „Au crescut prețul cerealelor la nivel mondial. Pe toată întinderea Africii și a Orientului Mijlociu, unde o creștere neînsemnată a prețului are consecințe catastrofale, s-a declanșat o criză alimentară. Acolo au existat dintotdeauna «răscoale ale pâinii», dar aceasta era diferită”. Se insinua Primăvara Arabă… „Primele proteste din Tunisia nu au fost luate în serios, fiind rapid catalogate drept o obișnuită «răscoală a pâinii”, explica profesorul Rami Zurayk. „Regimurile arabe au reacționat rectificând prețurile la alimente și oferind mai multe subvenții. Creșterea subvențiilor relaxează puțin presiunea populară, dar, totodată, majorează marja de profit pentru importatori și producători. De data aceasta însă nu a mai mers șmecheria cu camioanele încărcate cu făină. Oamenii se săturaseră”, sintetiza Jacques Peretti. În 2010, președintele Barack Obama era deja în război cu ABCD. La presiunile Organizației Mondiale a Sănătății, ale UNICEF, ale prim-ministrului britanic Gordon Brown și ale președintelui francez Nicholas Sarkozy, Obama a încercat să susțină în America adoptarea unei legi care să reducă puterea conglomeratelor din industria alimentară de a se juca după bunul plac cu prețurile cerealelor în cea mai săracă zonă din lume. 

 

Căderea statelor nord-africane, asaltarea Europei

 

Obama a catalogat comportamentul companiilor ABCD drept imoral și destabilizator din punct de vedere politic. Încercarea lui legislativă a eșuat însă, iar rezultatul a fost devastator. Prețul grâului a atins din nou cel mai mare nivel în Africa Subsahariană, inclusiv în Tunisia, iar Primăvara Arabă a izbucnit violent. Acțiunile Statului Islamic au dărâmat granițele una după alta. „În Roma antică - amintea Peretti -, poetul Iuvenal a descris impecabil strategia pe care o foloseau politicienii ca să cucerească masele, numind-o panem et circenses («pâine și circ»). Statul Islamic a înțeles abilitatea nobililor romani, Occidentul, nu”. Adevărul este că membrii cartelului ABCD au preferat să riște, iar perdanții au fost cei care nici măcar nu știau că erau angrenați în joc: oamenii din Africa de Nord. „Populația putea fi în sfârșit «eliberată» de sub stăpânirea colonială a Occidentului, iar Califatul care înainta sub stindardul negru reprezenta forța care urma să stabilească noua ordine”, specula jurnalistul BBC Jacques Peretti. Mai mult: „Pe măsură ce statele nord-africane s-au prăbușit, bărci cu refugiați au început să traverseze Mediterana, dând naștere unei crize pe continentul european. Acest fenomen a alimentat temerile de o invazie a migranților, care, la rândul lor, au stimulat ascensiunea partidelor antiimigrație pe tot cuprinsul Europei”. Și toate acestea s-au întâmplat pentru că patru companii din industria alimentară au crezut că pot să câștige un pariu pe Wall Street. În centrul pariului făcut de companiile din industria alimentară s-a aflat ideea că în afaceri trebuie să riști. Iar teoria riscului, ca filosofie exhaustivă a afacerilor, a fost vândută pe Wall Street de un singur om. A cărui poveste vom încerca s-o deslușim în continuare.

 

 

 

Cine a fost Robert Dall?

 

În anii ’80, bancherul american Robert Dall a fost omul care a schimbat lumea finanțelor, învățând-o să îmbrățișeze riscul și, pe această bază, a inventat mecanismul shortingului (vânzarea de active înainte de a le dobândi, pentru a face profit când prețul urma să scadă). Sclipirea lui Dall a fost „securizarea” oricărei acțiuni, în fapt o transformare conceptuală a înseși ideii de comerț. „Robert Dall a mers pe ideea că în loc să tranzacționezi bunurile fizice și valoarea lor prezentă, trebuie să ai posibilitatea de a tranzacționa valoarea viitoare a unui lucru, asigurându-i însă protecția împotriva unui pericol existent în prezent”, consemna Jacques Peretti, jurnalist de investigații economice la BBC. „Dall a fost cel care a transformat capitalismul într-un pariu ce avea să pună în joc miliarde de dolari în cazinoul sălii de negocieri a bursei. Dall a pus în mod necugetat primele cărămizi pe drumul care avea să ducă la creditele subprime, la shortingul practicat de ABCD în ceea ce privește prețul grâului și la Primăvara Arabă”, concluziona Peretti.

 

Morți de foame

 

Conform datelor furnizate de Organizația Națiunilor Unite, în jur de 690 de milioane de oameni - aproape 9% din populaţia lumii - au suferit de foame anul trecut. Numărul reprezintă o creştere cu zece milioane faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018 şi este cu aproape 60 de milioane mai mare decât cel din 2014! Asia ar fi continentul cu cei mai mulți oameni subnutriţi - aproximativ 381 de milioane -, iar Africa ar deține cel mai mare procent de populaţie subnutrită: 20%. 

 

 

5,5 miliarde de dolari pentru a salva copiii de inaniții

 

Nordul Nigeriei, Yemen și Sudanul de Sud ocupă prima poziție pe lista locurilor care se confruntă cu niveluri catastrofale de foamete. De altfel, Africa este, potrivit estimărilor UNICEF, cel mai grav afectată de lipsa de alimente, dar există puncte fierbinți ale subnutriției și în alte regiuni, precum Afganistan, Siria, Liban, Haiti și Caraibe. La începutul acestui an, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie și Agricultură (FAO) și Programul Alimentar Mondial al ONU (WFP) au solicitat 5,5 miliarde de dolari pentru a evita foametea în rândul copiilor, prin asistență alimentară umanitară. Nu ne rămâne decât să sperăm că banii vor ajunge la destinație.

 

Comerţul global de cereale a fost de 576 de milioane de tone în 2021, potrivit datelor din comerţul agricol exterior din Statele Unite (FATUS) 

 

 

Începând cu anul 1980, când FMI și Banca Mondială au introdus politici care au redus subvențiile pentru agricultură și au încurajat exportul de fructe către Occident - în loc să susțină investițiile în producția locală de cereale -, Africa Subsahariană a devenit tot mai dependentă de grâul importat de la giganții americani din cartelul alimentar ABCD

 

 

Seceta și efectele ei: preţul grâului în România a crescut cu aproape 40% faţă de iunie 2020

 

 

Pe măsură ce statele nord-africane s-au prăbușit, bărci cu refugiați au început să traverseze Mediterana, dând naștere unei crize pe continentul european. Acest fenomen a alimentat temerile de o invazie a migranților, care, la rândul lor, au stimulat ascensiunea partidelor antiimigrație pe tot cuprinsul Europei”, Jacques Peretti, jurnalist BBC

 

 

Citeşte mai multe despre:   grău,   cereale,   Bunge,   Carhill

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

UPDATE Veste ULUITOARE din Regatul Unit. Ce au decis autoritățile britanice pe piața muncii

UPDATE Veste ULUITOARE din Regatul Unit. Ce au decis autoritățile britanice pe piața muncii
Hotărârea autortăților de la Londra de a emite circa 5.000 de vize temporare doar pentru șoferii de camion din străinătate este o soluție pe termen scurt  care nu va rezolva problema. Mai mult, riscă să...

BVB a încheiat în urcare ședința de vineri. Tranzacții de 216 milioane de lei

BVB a încheiat în urcare ședința de vineri. Tranzacții de 216 milioane de lei
Tranzacțiile la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au fost de circa 216 milioane de lei, vineri. Ședința s-a încheiat cu majoritatea indicilor în urcare.  Dintre acestea, 140,43 de milioane de...

Companiile estimează creșteri salariale. Cu cât vor crește veniturile românilor

Companiile estimează creșteri salariale. Cu cât vor crește veniturile românilor
Companiile anticipează creşteri salariale de 5% pentru acest an şi 2022, cel mai mare avans fiind aşteptat în retail şi industria producătoare auto, angajatorii orientîndu-se către asigurări de...

Curățenia în spațiile de birouri și igiena personală au fost introduse în planurile de business

Curățenia în spațiile de birouri și igiena personală au fost introduse în planurile de business
Anul 2020 ne-a forțat o perspectiva nouă din care să privim sănătatea individuală și colectivă, subliniindu-i importanța atât pentru asigurarea predictibilității, productivității și competitivității la...

Tartorii McKinsey: compania-sectă din buricul economiei mondiale

Tartorii McKinsey: compania-sectă din buricul economiei mondiale
Galerie Foto Firma McKinsey „consiliază” 90 din cele 100 cele mai mari companii de pe lista revistei Fortune și zeci de guverne din varii locuri de pe mapamond. Noi recruți sunt selectați din rândurile bursierilor Rhodes...

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc
Cazinourile fizice și online se bucură de un succes imens, iar industria jocurilor de noroc la nivel global are un avânt fără precedent. Oameni din toată lumea, cu ocupații diferite, din diverse straturi sociale...

Cazul City Insurance. Ce se va întâmpla cu cele 160.000 de dosare de daună

Cazul City Insurance. Ce se va întâmpla cu cele 160.000 de dosare de daună
Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) este în proces de preluare a celor 160.000 de dosare de daună ale City Insurance, spune Valentin Ionescu, director la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF),...

Preferințele Generației Z. Cât de importanți sunt banii pentru tinerii români

Preferințele Generației Z. Cât de importanți sunt banii pentru tinerii români
Generația Z face achiziții echilibrate, în online și offline, deoarece aproximativ 51% dintre tineri și-au propus să economisească iar 48% vor să câștige mai mulți bani în acest an, arată studiul...

Dezvoltarea sustenabilă: ce înseamnă și cum o putem integra în aspectele importante ale vieții

Dezvoltarea sustenabilă: ce înseamnă și cum o putem integra în aspectele importante ale vieții
Dacă ar fi să găsim o definiție a ceea ce înseamnă „dezvoltare sustenabilă”, unul dintre punctele de reper pe care ni le putem lua este raportul Brundtland din 1987 al Comisiei mondiale pentru mediu și...

Investigație de amploare pe piața de carte. Posibile ilegalități ale unor edituri cunoscute

Investigație de amploare pe piața de carte. Posibile ilegalități ale unor edituri cunoscute
Consiliul Concurenţei investighează un posibil comportament anticoncurenţial al unor societăți de pe piaţa furnizării de carte din România, scrie Ziarul Financiar. Companiile investigate sunt Editura...

Ce este procesul de overselling si cum il practica firmele de web hosting?

Ce este procesul de overselling si cum il practica firmele de web hosting?
Practica de overselling este utilizata frecvent de companiile de web hosting si presupune vanzarea de resurse care nu sunt disponibile pe server. Furnizorul de hosting se bazeaza pe faptul ca majoritatea site-urilor nu...

Creditul neguvernamental a crescut cu 1% în august 2021

Creditul neguvernamental a crescut cu 1% în august 2021
Creditul neguvernamental a crescut  cu 1% în august 2021,  faţă de iulie 2021, respectiv 0,8% în termeni reali, ajungând la 309,7 miliarde de lei, arată BNR. Creditul în lei...

Valoarea economică a industriei de jocuri din Macau scade ca urmare a coronavirusului

Valoarea economică a industriei de jocuri din Macau scade ca urmare a coronavirusului
Potrivit raportului al Inside Asian Gaming care citează infοrmații oficiale al Biroului de recensământ și statistici al enclavei, surplusul brut deținut de cele nouă entități licențiate să opereze o Fοrmă...

O regiune din România se află în topul lucrătorilor în transporturi din UE

O regiune din România se află în topul lucrătorilor în transporturi din UE
Regiunea Sud-Muntenia din România se află pe primul loc în UE la numărul de lucrători în transporturi, cu 65 de persoane la mia de locuitori. În blocul comunitar, erau 10,8 milioane de angajați în transporturi,...
Serviciul de email marketing furnizat de