Criza a găurit bugetul cu 1,5 miliarde de lei

Criza de bani a ajuns şi la bugetul de stat. Companiile au probleme şi întârzie plata impozitelor şi taxelor, mai ales că băncile şi-au redus liniile de finanţare. Pentru a-şi susţine cheltuielile publice, România are nevoie de o finanţare de 5-7 miliarde lei în următoarele două luni.

Avem dificultăţi la colectare, începând de la jumătatea lunii octombrie, pentru că băncile şi-au redus liniile de finanţare, ceea ce ne-a costat pierderi de 1,5 miliarde de lei. Companiile au probleme de lichiditate şi se reduce gradul de conformitate voluntară, a spus Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor. Criza s-a extins treptat, treptat de la bănci în economia reală, unde a început să se simtă lipsa de lichiditate. Confruntate cu propriile probleme, băncile sunt mai precaute la acordarea creditelor. "Până acum, la 100 de lei depozit, băncile dădeau 120 lei credite. În condiţiile actuale, nu mai putem continua astfel şi nu este un moment bun pentru ca băncile să îşi crească expunerea pe credite", a declarat Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank.  El a menţionat că România este văzută în prezent mai riscantă şi, de aceea, costul de creditare va continua să crească.

RATĂM ŢINTA DE DEFICIT
Deşi până acum două-trei săptămâni oficialii români spuneau că sunt bani la buget, acum Vosganian recunoaşte că încasările la bugetul de stat s-au ridicat la numai 64,2% din estimarea anuală, existând incertitudine dacă procentul se va accelera până la finele anului. "Încasările bugetului de stat la 23 octombrie 2008 sunt în sumă de 48,5 miliarde de lei, fiind cu 32,9% mai mari faţă de încasările consemnate la aceeaşi dată a anului trecut", a declarat Vosganian. Spre comparaţie, cheltuielile din acest an sunt cu o treime mai mari decât în 2007. La 1 septembrie acesta era de 8,3 miliarde de lei, reprezentând 73,4% din cel anual, respectiv 1,7% din PIB. Vosganian  i-a avertizat ieri pe miniştri, în şedinţa de Guvern , că există riscul ca ţinta de deficit bugetar de 2,3% din PIB să fie depăşită şi a cerut oprirea încheierii de noi contracte de achiziţie publică şi limitarea fondurilor de premiere. Declaraţiile ministrului de Finanţe vin după ce Comisia Europeană a anunţat că anticipează un nivel al deficitul bugetar de 3,5% din PIB în 2008, depăşind nivelul maxim impus prin Tratatul de la Maastricht, din cauza majorării cheltuielilor publice, în special prin creşterea salariilor, subvenţiilor şi transferurilor sociale, şi un avans la 4% din PIB în 2009.

SE CAUTĂ BANI IEFTINI
România ar avea nevoie de o finanţare de 5-7 miliarde lei până la sfârşitul acestui an, a anunţat Vosganian. "Pentru sfârşitul acestui an, avem nevoie de finanţare între 5 şi 7 miliarde lei. Nu ne facem însă griji, deoarece putem susţine această finanţare din rezervele MEF, pe care totuşi nu vrem să le utilizăm", a declarat ministrul. El a mai adăugat că o parte din bani va fi obţinută din reducerea rezervelor minime obligatorii la lei, reducere pe care banca centrală a anunţat-o joi, 27 octombrie. Estimările analiştilor arată că efectul acestei decizii va fi eliberarea în piaţă a 2 miliarde de lei, bani pe care BNR îi ţinea captivi. Chiar şi aşa, Ministerul Finanţelor ar mai avea nevoie de 3-5 miliarde de lei pentru a reuşi să asigure cheltuielile publice. Problema este că, o dată cu criza financiară mondială costul finanţărilor a crescut, iar Vosganian caută soluţii pentru împrumuturi ieftine. "Nu există nici un pericol să nu găsim finanţare la o dobândă sub dobânda Lombard", pare încrezător ministrul. Se pare că Vosganian a pus ochii pe banii populaţiei pe care vrea să-i atragă prin vânzarea de titluri de stat. Recent, populaţia a cumpărat titluri de peste 120 de milioane de lei, în doar două-trei zile, a mai declarat ministrul de Finanţe.

PRUDENŢĂ
Vosganian a propus reanalizarea deciziilor de alocare a resurselor bugetare pe ultimele două luni, "pentru a contracara accentuarea dezechilibrelor macroeconomice" şi a menţine o limită sustenabilă a plăţilor care se fac din buget. Concret, Finanţele au propus un set de cinci măsuri, printre care reducerea cheltuielilor bugetare sub limitele aprobate, printr-un management administrativ eficient, fie prin suspendarea sau amânarea unor acţiuni.
O altă măsură se referă la o abordare prudentă a angajărilor de personal şi a politicii de premiere a personalului, precum şi diminuarea până la strictul necesar a cheltuielilor de deplasări, protocol şi prezentare.