Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Statele comunitare au alocat până în prezent circa 314 miliarde de euro pentru a atenua impactul scumpirilor din energie asupra populației și companiilor. În același timp, Marea Britanie a decis să acorde 178 de miliarde de euro.
Cheltuielile statelor UE se ridică la 1,7% din PIB-ul comunitar, în timp ce inflația explodează iar perspectivele de redresare economică sunt nefavorabile.
Miniștrii Energiei din statele membre vor să alcătuiască un plan de urgență, până la 30 septembrie, prin care vor să transfere din profiturile mari ale societăților din energie către sprijinirea populației și a companiilor vulnerabile. Totodată, printre măsurile discutate se află și plafonarea prețului la electricitatea produsă de firme care nu folosesc gaze și reducerea consumului.
"Concepute iniţial ca un răspuns la ceea ce ar fi trebuit să fie o problemă temporară, aceste măsuri au crescut și au devenit structurale. Această cifră ar urma să se majoreze pe măsură ce preţurile la energie rămân ridicate. Asta este în mod clar nesustenabil din punctul de vedere al finanţelor publice", a explicat Simone Tagliapietra, cercetător la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles.
Totodată, un risc major îl reprezintă creșterea costului crizei energetice.
"Un asemenea nivel de intervenţie presupune şi riscul de fragmentare în Europa. Guvernele cu un spaţiu fiscal disponibil mai mare, în mod inevitabil, vor gestiona mai bine criza energetică prin devansarea vecinilor în cursa pentru resursele energetice limitate în lunile de iarnă. De aceea, este important să fie concepute politici care să asigure sustenabilitatea fiscală şi aceste politici să fie coordonate, în special în rândul statelor UE", a mai afirmat specialista.
România a alocat până acum circa 6,9 miliarde de euro pentru amortizarea impactului crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, adică 2,88% din PIB, ceea ce înseamnă locul 7 în Europa, după Marea Britanie, Croaţia, Grecia, Italia, Letonia şi Spania.
