Criza financiară scade preţul artei

Alături de aur, obiectele de artă sunt considerate investiţii sigure în perioade de criză. Însă “topirea” sistemului financiar global s-a dovedit a fi prea mult pentru piaţa “investiţiilor de plăcere”. O cădere a acestei pieţe nu mai este un scenariu teoretic, ci o realitate, potrivit unei analize realizată de experţii Artprice, lider mondial în domeniul informaţiilor din domeniu.

Preţurile plătite pentru artă s-au micşorat, iar creşterea ratelor de achiziţie – prima expresie a unui nou echilibru între cerere şi ofertă în timpul perioadelor de criză – nu compensează această pierdere. Vestea este bună pentru cei care dispun de lichidităţi şi-şi permit să “blocheze” o parte din acestea în investiţii în artă. Însă este foarte proastă pentru persoanele care sperau să facă rost de lichidităţi tocmai din vânzarea unor obiecte de artă achiziţionate în trecut.

Condus de cererea venită din partea noilor bogătaşi ai lumii – din Asia, Rusia şi Orientul Mijlociu –, preţul artei a avut o evoluţie crescătoare până în iunie. Însă de la sfârşitul lui august, începutul lui septembrie piaţa de artă a început să se contracte pentru prima dată din 1990. De exemplu, în octombrie, preţurile medii de vânzare a operelor de artă şi a antichităţilor la licitaţiile din întreaga lume au scăzut cu 14,5%, comparativ cu ianuarie 2008. Paradoxal, pe segmentul pieselor de artă de top (4,1% din tranzacţii) s-a manifestat o relativă inerţie a preţului – acesta a rămas constant comparativ cu nivelurile înregistrate cu 12 luni înainte. Însă pe segmentul mai larg şi dinamic al lucrărilor scoase la licitaţie pentru mai puţin de 100.000 de euro preţurile au luat-o la vale (indicele preţului calculat cu ajutorul metodei vânzărilor repetate a scăzut cu 18% comparativ cu octombrie 2007)!

În acelaşi timp, rata achiziţiilor s-a dublat într-un an, crescând de la 25% la sfârşitul lui 2007, la 54% în octombrie 2008. Însă asta nu ajută când se trage linie.

SCAD ÎNCASĂRILE
Cifrele Artprice arată că aceste probleme au apărut atât la casele de licitaţii mici, de provincie, cât şi la prestigioasele Christie’s şi Sotheby’s. Preţurile s-au micşorat atât la New York, Paris şi Londra – inima comerţului cu artă –, cât şi pe pieţele nou-intrate în lumea bună precum Hong Kong, Singapore şi Dubai. Cele mai recente rezultate înregistrate pe aceste noi pieţe sunt dezamăgitoare. Ca exemplu, veniturile generate de Christie’s Orientul Mijlociu la licitaţia din Dubai din 29-30 octombrie s-au ridicat la 16,9 milioane de dolari, deşi experţii casei de licitaţii se aşteptau la 32-43 milioane de dolari. Un alt exemplu: în octombrie 2007, la Hong-Kong, Sotheby’s a afişat o rată de achiziţie de sub 10%; anul acesta, la aceeaşi valoare a vânzărilor, rata de achiziţie a fost de aproape 29%.

Nici viitorul nu e roz: 2009 pare a fi un an al reducerii preţurilor pe întreaga piaţă, estimează Artprice. În ultima contracţie de pe piaţa artei, din 1990-1992, preţurile au căzut cu 44% în doar doi ani. Însă acest procent poate fi acum îmbunătăţit – în sens negativ, evident – având în vedere că arta a fost subiect de speculaţii în ultimii ani. În SUA preţul artei a crescut cu 67% din ianuarie 2005 până în ianuarie 2008, iar la nivel internaţional cu 48,9% în aceeaşi perioadă, o rată de creştere mai mare decât cele înregistrate pe principalele burse ale lumii (CAC40: +46,9% – Dow Jones: +24,5%) în aceeaşi perioadă.