Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România nu face excepție, în următoarele șase luni urmând să dea piept cu efectele unei inflații din ce în ce mai agresive, care, la rândul ei, va antrena în trena noii crize financiare întreaga piață a muncii. Cum apreciază specialiștii că vor reacționa băncile, ce se va întâmpla cu rata dobânzilor, ce industrii vor fi cele mai afectate, ce-i așteaptă, concret, pe românii de rând, descoperiți în rândurile de mai jos.
După doi ani de scăderi la nivel global, cele mai recente cifre (oficiale) pentru 2022 confirmă că revenirea insolvenței în afaceri a fost deja intensificată pentru un număr tot mai mare de economii avansate și piețe emergente de la începutul anului, inclusiv pentru România. Dar să facem loc analizei experților de la Allianz Trade: „Se preconizează ca indicele global de insolvență să crească în 2022 de la 8%, la cel puțin +10% în trimestrul III, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Un factor principal care a menținut ridicate presiunile asupra prețurilor la materiile prime a fost și efectul de propagare a războiului din Ucraina, în principal prin creșterea costurilor mărfurilor, dar și diferitele episoade de blocaj din China. Oricum, Europa Centrală și de Est este principalul contributor la instabilitatea financiară, jumătate dintre țările din regiune înregistrând insolvențe în afaceri peste nivelurile din 2019 (Turcia, Polonia, Cehia, România și Bulgaria), cu excepția Rusiei, Slovaciei și țărilor baltice. Suntem, așa cum ne-am obișnuit, în coada economiilor care duduie ori măcar funcționează la parametri medii.
60% din industrii, lovite de buzduganul insolvențelor!
„Să știți că insolvențele au crescut și în piețele europene puternic dezvoltate, precum Marea Britanie, Franța, Spania, Țările de Jos, Belgia și Elveția”. Dar nu ca la noi, nu? „Este adevărat că în Europa Centrală și de Est tendința ascendentă este determinată de accelerarea din Turcia (+69% în luna august!), precum și de cele din Bulgaria, România și țările baltice”. Ce domenii au fost afectate? Răspunsul vine ca un buzdugan: „60% din industrii!”. Mai precis? „Cele opt sectoare mari: industrie, construcții, comerț, transport/depozitare, alimentație/cazare, informații/comunicare, finanțe/activități BtoB, educație/sănătate /activități sociale”. Rețineți însă! Alături de România, alte 19 țări europene se găsesc, mai mult sau mai puțin, în aceeași situație grea: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Germania, Estonia, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania, Marea Britanie.
Citește pe Antena3.ro
Economia României o ia la vale cu tot cu proptelele statului
Punând în discuție exclusiv cazul României, trebuie remarcat că la noi numărul insolvențelor a crescut cu 10,7% în primele 9 luni ale anului 2022 față de perioada similară a anului trecut, în linie totuși cu așteptările la nivel global. Este o creștere de două cifre care vine pe fondul înrăutățirii fundamentelor macroeconomice afectate de inflație și acutizate de impactul războiului din Ucraina. În completare, Mihai Chipirliu, CFA Risk Director la Allianz Trade: „Dacă experiența ultimului trimestru al anului trecut este relevantă - când inflația începuse să se facă deja simțită în economie - o accelerare de unul, două puncte procentuale ar duce ritmul insolvențelor în zona unei creșteri de +12-14%, ce corespunde unui număr sensibil peste 6.000 de insolvențe. Informația este importantă întrucât ar marca revenirea sau depășirea nivelului din 2019 de 6.500 de insolvențe, an pre-pandemic care nu a fost influențat de măsurile masive de suport ale statului în economie”. Cu alte cuvinte, și susținută, economia României o ia la vale!
Vârful de lance care ne va întoarce buzunarele pe dos
Cum și când ne va izbi primul val al crizei financiare? Există răspunsuri la aceste îngrijorări? „Dacă în ultimele luni avansul prețurilor la energie a influențat negativ profiturile multor segmente economice, creșterile succesive ale ratelor de dobândă - măsuri firești de contrapondere la puseul inflaționist - vor fi vârful de lance care va influența profiturile nete și lichiditatea în următoarele trimestre”, ne-au explicat specialiștii Allianz Trade. Așadar, lovitura va veni dinspre bănci! Logic până la urmă, nu? „În acest sens - au subliniat aceștia - , renunțarea la discursul triumfalist, acceptarea climatului actual și disciplina financiară vor trebui potențate de o relație optimă cu creditorii”.
Un avertisment
Când ar fi preconizată „lovitura”? „Şocul creșterii ratei dobânzii se profilează în prima jumătate a anului 2023, alături de accelerarea salariilor”. Vor crește lefurile? O remunerare mai bună ar fi poate o soluție, doar să nu fie înghițită între timp de inflație! Alte efecte pe piața muncii? În loc de o elucidare optimistă, un avertisment: „Într-un context de evoluție economică scăzută, creșterea salariilor și a costurilor de finanțare pune cel mai mult în pericol domenii precum construcțiile, telecomunicațiile, auto, comerțul cu amănuntul, echipamentele de uz casnic, electronicele”. Practic, e vorba de o mare parte din angajamentele românilor.
Dumnezeu cu mila!
Și-atunci, ce-ar fi de făcut? Sau criza economică va lovi în orice condiții? „Sprijinul din partea statului se va accentua în Europa, inclusiv în România, dacă recesiunea se dublează la -2,4% ca urmare a unei crize energetice mai puternice. Este de așteptat ca actualul sprijin fiscal, mai orientat și mai concentrat pe limitarea accelerării ratelor de severitate, să reducă această creștere a insolvenței cu mai mult de -10 puncte procentuale față de 2022”, au detaliat experții Allianz Trade. Și dacă nu se întâmplă așa? Cum n-am mai primit nicio lămurire, ne-am răspuns singuri: „Dumnezeu cu mila!”.
Capcana în numerar
Printre ultimele aprecieri ale experților de la Allianz Trade: „Având în vedere natura crizei actuale, guvernele au ales să adopte mai multe măsuri pe bază de numerar pentru a compensa creșterea indusă de război a prețurilor la energie”. Atenție, însă! „Atât din motive politice, cât și economice (levier corporativ ridicat pe fondul unui mediu de creștere a ratelor dobânzilor), promovarea pârghiei corporative pentru a face față crizei s-ar putea dovedi a fi o greșeală. Oricum, privind în perspectivă, costul mare al energiei va rămâne cel mai mare șoc pentru profitabilitate”.
Vedere de ansamblu
Trecerea Europei la o triadă formată din recesiune ușoară (în cazul economiilor avansate), creștere scăzută (pe piețele emergente) și inflație cu rate mai mari (cazul României și al țărilor din blocul estic) a crescut riscurile corporative, în principal în sectoarele construcții, transporturi, telecomunicații, mașini și echipamente, retail, echipamente de uz casnic, electronice, automobile și textile. „Este de așteptat ca perspectiva cererii, constrângerile prelungite de producție (prețurile energiei și ale inputurilor, lipsa forței de muncă și lanțurile de aprovizionare încă nenormalizate) și problemele mai mari de finanțare (acces și cost) să afecteze atât profitabilitatea, cât și lichiditatea corporațiilor nefinanciare”, au încheiat specialiștii de la Allianz Trade.
În 60% din industrii, în special în turism, producție și servicii, insolvențele au revenit semnificativ în comparație cu perioada pre-pandemică
Industrie, construcții, comerț, transport/depozitare, alimentație/cazare, informații/comunicare, finanțe/activități BtoB și educație/sănătate /activități sociale sunt domeniile comerciale afectate în România (și nu numai) de crahul financiar
Şocul creșterii ratei dobânzii se profilează în prima jumătate a anului 2023, alături de accelerarea salariilor”, specialiști Allianz Trade
Renunțarea la discursul triumfalist, acceptarea climatului actual și disciplina financiară vor trebui potențate de o relație optimă cu creditorii”, Mihai Chipirliu, CFA Risk Director, Allianz Trade
În 2023 se preconizează o creștere de +19% a insolvențelor la nivel global
Pentru a absorbi pe deplin șocul, măsurile de sprijin fiscal ar trebui să crească în medie la 5% din PIB. Aceste mari salturi fiscale ar putea fi însă mult mai restrânse pe fondul politicilor monetare restrictive”, experți Allianz Trade
