Jurnalul: Cum estimați că va arăta anul 2021 din punct de vedere economic?
Cristian Păun: Anul 2021 pentru România va fi marcat de câteva lucruri importante. În primul rând vorbim de o schimbare radicală care poate veni în Parlament în urma alegerilor parlamentare de pe final de an. Această schimbare poate însemna un nou suflu legislativ, o posibilă altă majoritate în Parlament cu o altă viziune, inclusiv economică. Vorbim clar, în contextul acestei schimbări, de o reașezare a priorităților guvernamentale și a politicilor publice care vor beneficia și de un sprijin parlamentar absolut necesar. Toată această încrâncenare și toate aceste energii inutile vor putea fi canalizate spre găsirea de soluții adaptate contextului și care să pună mai mult accent pe inițiativa privată, proprietatea privată, sectorul de producție, investiții private și publice (mai ales infrastructură), fonduri europene (multe dintre ele având ca destinație finală tot mediul de afaceri). Poate fi anul în care putem întoarce, pentru prima dată, o criză în favoarea noastră și putem valorifica oportunitățile pe care le aduce. Există în prezent câteva oportunități clare care țin de reorientarea fluxurilor financiare și internaționale dinspre China spre zone considerate mai libere și mai sigure. Trebuie să ne poziționăm în calea acestor schimbări, să fim parte a planurilor care se construiesc deja și să avem și noi un cuvânt de spus tranșant, ca parte a celei mai importante grupări economice - Uniunea Europeană. Trebuie să valorificăm mai mult pe parte economică din statutul de membru al acestei grupări, nu să fim doar furnizori de forță de muncă. Proiectul european trebuie să redevină o prioritate națională, după mulți ani în care l-am evitat sau l-am sabotat în fel și chip, inclusiv prin măsuri populiste de natură economică menite să creeze derapaje macroeconomice substanțiale care ne-au împins din nou la periferia acestei grupări din care noi am ales să facem parte, bucurându-ne din plin de o deschidere nesperată a europenilor la acel moment.
În al doilea rând vorbim de anul în care, sperăm, vom găsi primele soluții medicale eficiente în combaterea acestui virus care încă nu știm exact cum a apărut (știm doar de unde a apărut) și nici nu știm care sunt efectele sale medicale pe termen lung. Aceste soluții, alături de ceea ce vom cunoaște deja pe parte de tratare a afecțiunilor celor deja infectați, vor genera încredere și vor elibera autoritățile de presiunea imensă care există în momentul de față nu doar în sistemul medical. Cu cât mai repede cu atât mai mari vor fi șansele de recuperare economică, nu doar pentru noi, ci pentru toate țările din lume. Acest virus a creat, prin natura sa, o serie de probleme medicale în primul rând (costuri imense în zona medicală) dificil de surmontat din taxe aplicate unor sectoare economice care încă învață cum să facă față provocărilor legate de el. Siguranța oamenilor trebuie să fie pe primul plan, indiferent dacă vorbim de o afacere sau vorbim de viața privată.
Nu în ultimul rând va fi și anul în care vom vedea cu siguranță primele reacții politice articulate la nivel regional și global de răspuns la ceea ce s-a întâmplat și de prevenire pe viitor a unor astfel de situații neprevăzute și nefericite.
Cum vedeţi mediul antreprenorial?
Antreprenoriatul este și el puternic afectat de migrația tinerilor, are un acces extrem de limitat la capital și finanțare, un inhibator evident pentru orice încercare de demarare a unui plan de investiții mai complex. Stimularea consumului din anii anteriori (salarii majorate în sectorul bugetar, pensii majorate fără o corelare cu ceea ce se întâmplă în piața muncii, expandarea aparatului bugetar fără nicio noimă atât la nivel central, cât și la nivel local) au irosit rapid resursele pentru investițiile majore (autostrăzi, spitale metropolitane, sisteme de irigații etc.).
Întârzierile evidente în dezvoltarea proiectelor de infrastructură mari adaugă astăzi un plus de vulnerabilitate. Birocrația, ignorarea completă a digitalizării serviciilor publice în ultimii ani, corupția favorizată de alterarea cadrului legislativ sunt elemente în plus care vor întârzia orice încercare de revenire rapidă din orice criză, medicală sau nu.
Sunt multe șantiere pe care trebuie pornit rapid lucrul. Cu avânt și cu determinare. Și, mai ales, cu consens politic ce nu poate garantat decât de o majoritate în legislativ care rezonează cu toate aceste probleme și care este deschisă spre găsirea de reforme structurale care să ducă la simplificarea intervenției statului și la minimalizarea sa pe toate palierele.
Care vor vor fie punctele nevralgice ale economiei?
Dependența foarte mare de consum și nu de producție și-a spus cuvântul clar în această criză. Politicile prociclice din anii anteriori își arată acum pe deplin implicațiile negative. Avem o economie care abia supraviețuiește, adaugă foarte puțină valoare factorilor de producție primari și care se confruntă cu o dependență de stat tot mai mare. O economie puternic dezechilibrată macroeconomic, care a operat în plin boom pe deficite gemene mari și datorie, o economie puternic inflaționistă, marcată de o migrație care continuă să se mențină la cote ridicate. Migrația și îmbătrânirea populației pun presiune imensă pe sistemul public de pensii, folosit astăzi populist și greșit ca argument în luptele politice.
|
„Lumea globală se reașează, polii de putere se repoziționează și, cu siguranță, vor fi discuții aprinse cu rezultate concrete. Va fi anul în care recâștigarea încrederii de către piețe și operatori economici va juca un rol vital. Trebuie să rămânem optimiști și să conservăm orice avantaj competitiv sau comparativ pe care l-am câștigat în acești ani de tranziție. Creșterea economică și dezvoltarea se vor restarta de la aceste lucruri, cu siguranță. ”
Cristian Păun, profesor ASE - Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale