Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Datoria externă a României ajunsese la aproape 90 de miliarde euro la finele lunii octombrie. Băncile sunt “vinovate” de 22 de miliarde de euro din cele 90 de miliarde de euro la cât se ridică datoria externă a României, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
El spune că mare parte din creditele de la bănci au fost luate de populaţie pentru a-şi cumpăra frigidere şi maşini de spălat. “Românii sunt cei care au îndatorat România şi nu băncile comerciale care au atras resurse din exterior pentru a acoperi cererea de finanţare”, a spus Isărescu. Oficialul recunoaşte că băncile au “ademenit” populaţia să ia credite, dar nu băncile au făcut datoria, care a fost făcută de români, nu de bănci.
“3,7 milioane de debitori au credite de consum negarantate. Răspunsul meu este tranşant: este clar că decizia de îndatorare a fost democratică (... ) Numai în 2007-2009 s-au cumpărat un milion de maşini noi, 17 miliarde de euro, deci eu cred că la întrebarea cine a îndatorat România trebuie să avem în vedere acest lucru. Băncile au fost intermediari, putem spune că i-au ademenit (...), dar nu s-au împrumutat ele ca să îndatoreze România, s-au împrumutat românii”, a declarat Mugur Isărescu.
El a spus că din cele 22 de miliarde euro atraşi din străinătate de băncile comerciale cea mai mare parte a sumelor a fost dirijată către creditare. “Băncile au active externe de 2 miliarde de euro şi active interne de 50 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte, băncile şi-au făcut datoria pe plan intern, au luat economisirile temporar disponibile şi le-au plasat în active şi din pasive externe de 22 de miliarde de euro au dat credite, în principal (...) deci băncile din România ar fi vinovate, ca să folosesc cuvântul tare, de 22 de miliarde euro din 90 de miliarde euro datorie externă”, a spus Isărescu. Oficialul a mai spus că 4,5 milioane de persoane au luat credite în ultimii ani, ceea ce înseamnă jumătate din populaţia activă.
Datele BNR arată că în structura datoriei externe a României, 17,6 mi-liarde de euro sunt împrumuturi pe termen scurt, iar 71,6 miliarde de euro pe termen mediu şi lung, în timp ce aproximativ 40 miliarde de euro sunt împrumturi ale sectorului real. “Grosul datoriei externe este în sectorul real, iar cea mai mare parte este către sectorul neproductiv. Vreo 5 miliarde euro în magazinele de tip supermarket”, a spus Isărescu. Guvernatorul a avertizat asupra faptului că pieţele internaţionale devin mult mai “nervoase” atunci când datoria publică în multe ţări, inclusiv România, depăşeşte 40% din PIB.
Bancherii ameninţă că nu vor mai credita populaţia, dacă Ordonanţa 50 va rămâne în forma actuală. “Dacă Parlamentul nu modifică Ordonanţa 50, am putea ajunge în situaţia în care clienţii băncilor ar fi atât de bine protejaţi, încât băncile nu vor mai putea să le dea credite şi se vor orienta spre alte nişe, cum ar fi IMM-urile, agricultura şi infrastructura”, a declarat Radu Gheţea, preşedintele ARB. Impactul prevederilor Ordonanţei 50 asupra sistemului bancar s-ar ridica la 594 de milioane de euro în ultimele şase luni ale acestui an. Bancherii reproşează OUG 50 că “dă naştere la interpretări pe care clienţii le aduc în faţa justiţiei, iar băncile vor trebui să facă provizioane pentru a face faţă acestei situaţii”.
Citește pe Antena3.ro
Voiculescu îl critică pe Isărescu
Senatorul Dan Voiculescu a criticat declaraţiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, conform căruia românii care au luat credite pentru frigidere şi maşini de spălat sunt principalii responsabili pentru creşterea datoriei externe a României. “Ostilitatea preşedintelui Băsescu faţă de români pare să-l fi contaminat şi pe guvernatorul BNR. Cele 4 milioane de români pe care îi ceartă domnul Isărescu s-au împrumutat pentru obiecte de strictă necesitate. Frigiderele şi maşinile de spălat nu sunt produse de lux. Este nedrept să acuzi un om că şi-a cumpărat un frigider de 200 de euro, în timp ce treci cu vederea gafe prezidenţiale şi guvernamentale de miliarde de euro. Nu românii fără frigider aveau obligaţia să prevină îndatorarea ţării, ci preşedintele, Guvernul şi, nu în ultimul rând, Banca Naţională”, a declarat Dan Voiculescu.
