x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Deficitul bugetar, alimentat de incompetenţa ANAF

0
Autor: Valentin Gros 08 Aug 2019 - 10:21
Deficitul bugetar, alimentat de incompetenţa ANAF DIANA OROS


România riscă să depăşească în 2019, pentru prima oară după 7 ani, pragul de 3%  din PIB în ce priveşte deficitul bugetar. Urmările pot fi destul de dure pentru economia noastră, mergând până la retragerea fondurilor comunitare. Ne situăm la un nivel îngrijorător, cel mai mare din UE, dar în condiţiile în care atragem din taxe şi impozite venituri mult mai mici decât majoritatea ţărilor membre. O colectare mai bună la ANAF ne-ar scuti însă de griji.

 

România a încheiat primul trimestru al acestui an cu un deficit bugetar de 4,5% din Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, conform Eurostat. Este cel mai mare nivel din Uniunea Europeană, pe locul secund aflându-se Franţa, cu 3,6%, urmată, la mare distanţă, de Belgia (1,9%). În acelaşi timp, vecina noastră, Bulgaria, a înregistrat un excedent bugetar de 2,9%, clasându-se pe a doua poziţie din spaţiul comunitar, după Luxemburg (3,2%), şi înaintea unor state precum Olanda (2,7%), Germania şi Malta (2,3%). Problema este că se conturează o depăşire a criteriului prevăzut în Tratatul de la Maastricht, care impune o limită de 3% a deficutului bugetar ca pondere în PIB. O posibilă consecinţă ar fi intrarea în procedura de deficit excesiv, urmată de amendarea statului român cu procente din PIB şi, chiar tăierea fondurilor europene până când vom reveni sub pragul stabilit.

 

Ca în vremuri de criză

Acest criteriu a mai fost „încălcat” de ţările membre în perioada de după 2008, dar nicăieri nu au fost aplicate procedurile, considerându-se că principala cauză a reprezentat-o criza mondială. România nu a mai trecut pragul din 2012, când a raportat un deficit bugetar de 3,7% din PIB. În ultimii trei ani astfel de situaţii au fost sporadice în statele UE. Spania a avut 4,5% în 2016 şi 3,1% în 2017, iar Franţa, 3,5% în 2016. Anul trecut, România s-a situat la limită, cu un deficit de 3,0% din PIB, iar singura ţară care nu a respectat „regula Maastricht” a fost Cipru, cu 4,8%. Potrivit celei mai recente prognoze pe care a publicat-o Comisia Europeană, în 2019 numai România va trece „linia roşie”, înregistrând un deficit de 3,5% din PIB. Iar 2020 se anunţă şi mai îngrijorător, cu un nivel de 4,7%, cel mai mare din UE, în timp ce o singură altă ţară, Italia, este aşteptată să depăşească pragul, având estimat un nivel de 3,5%.

 

La jumătate faţă de Franţa

România are o cotă ridicată a deficitului bugetar (diferenţa dintre cheltuielile şi veniturile bugetare) în condiţiile în care veniturile atrase de stat sunt foarte mici, în raport cu Produsul Intern Brut. Potrivit celor mai recente date Eurostat, în 2017 România a avut venituri bugetare de numai 25,8% din PIB. Din acest punct de vedere, ocupăm penultimul loc în UE, înaintea Irlandei, care a înregistrat un nivel de 23,5% din PIB. Pe primele locuri se situează Franţa (48,4%), Belgia (47,3%), Danemarca (46,5%), Suedia (44,9%) şi Finlanda (43,4%). Celelalte ţări foste comuniste stau mai bine decât noi. Ungaria a atras la buget 38,4% din PIB, Cehia 35,4%, Polonia 35,1%, iar Bulgaria 29,5%.

„Este imposibil ca la acest nivel de venituri raportate la PIB să avem un sistem de sănătate și educațional la standarde europene, comparabil cu țări în care veniturile bugetare raportate la PIB sunt de două ori mai mari”, a declarat, pentru Jurnalul, analistul Radu Crăciun. 

 

Speranţele lui Teodorovici

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, speră că anul acesta vor creşte colectările la buget, după numirea unui nou şef la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în iunie anul acesta. „La ANAF, după schimbarea conducerii, iată că rezultatele sunt foarte bune. În luna iunie există o depășire de plan la ANAF. Mică, dar este depășire de plan”, a afirmat Teodorovici. „Până la final de an se recuperează ceea ce a avut doamna președinte Călugăreanu ca și mandat foarte clar. Deci lucrurile se schimbă la ANAF. Va fi și acolo o schimbare radicală”,  declara ministrul. De fapt, noul şef Mirela Călugăreanu a mai ocupat această funcţie în perioada iulie 2017 - martie 2018, fiind schimbată din funcţie pentru că încasările ANAF nu au avut creşterea sperată.

 

„Din cauza veniturilor scăzute, cu o țintă de cheltuieli de apărare din PIB de 2%, suntem țara din NATO care se află pe locul 2 din perspectiva procentului din venit alocat apărării. Așa ceva nu e sustenabil”, spune analistul Radu Crăciun.

 

Pentru a corecta deficitul, ar fi nevoie ca partidele să îşi definească, în funcţie de ideologie, preferinţele bugetare. Cele de centru-stânga să meargă pe impozite mari şi cheltuieli sociale mari, iar cele de centru-dreapta, pe impozite mici şi cheltuieli sociale mici. Nu cum se întâmplă de 30 de ani încoace, când toate partidele, indiferent de orientare, vor cheltuieli mari cu impozite mici. Aceasta nu se poate.

Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României (BNR).

 

În primul rând trebuie micșorată evaziunea fiscală. Îmi amintesc comentariu al fostului președinte al Consiliului  Fiscal, care spunea că dacă  avea aceeași rată de încasare a TVA ca în Bulgaria, din veniturile suplimentare am putea construi o autostrada Comarnic-Brașov în fiecare an. Trebuie să înceteze această cursă autodistrugătoare către taxe și impozite din ce în ce mai mici. Și sunt convins că mediul de afaceri, confuntat cu marile probleme de infrastructură pe care România le are, va fi primul care să accepte acest lucru și chiar o creștere. Cu o condiție: să aibă certitudinea că banul public este cheltuit pe o lista corectă de priorități investiționale și într-un mod transparent.

 Radu Crăciun, analist economic

 

 

Citeşte mai multe despre:   deficit bugetar

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Inaugurare cu restricţii de circulaţie

Inaugurare cu restricţii de circulaţie
Ieri au fos inauguraţi primii 16 kilometri de autostradă din Moldova, odată cu deschiderea unei porţiuni din centura ocolitoare a oraşului Bacău. Circulația a fost deschisă însă cu restricții, pentru că...

România sancționată din nou. Comisia Europeană a demarat două proceduri de infrigement

România sancționată din nou. Comisia Europeană a demarat două proceduri de infrigement
Comisia Europeană a deschis două proceduri de infrigement împotriva României privind renovarea clădirilor și stocurile de produse petroliere, transmite executivul comunitar.  Pe lângă țara...

Turismul românesc a scăzut la jumătate din cauza pandemiei

Turismul românesc a scăzut la jumătate din cauza pandemiei
Turismul românesc este grav afectat de restricțiile impuse de autorități pentru limitarea răspândirii noului coronavirus. Cazările în hoteluri și pensiuni au fost în scădere cu 54,5%, față de aceea...

Digitalizarea, soluție salvatoare pentru IMM-uri

Digitalizarea, soluție salvatoare pentru IMM-uri
Galerie Foto Pandemia de coronavirus a prins foarte multe dintre firmele românești fără o strategie financiară la zi, din cauza resurselor limitate care nu au permis actualizarea informațiilor și a proceselor financiare în si...

Semnal de la BNR: Puneți frână împrumuturilor

Semnal de la BNR: Puneți frână împrumuturilor
Banca Națională a României (BNR) a transmis instituțiilor de creditare o scrisoare prin care recomandă înăsprirea condițiilor de acordare a împrumuturilor. Motivul ține de prudență, explică oficialii...

Statul şi administraţiile locale ţin în sertar facturi neplătite de 6 miliarde de lei

Statul şi administraţiile locale ţin în sertar facturi neplătite de 6 miliarde de lei
Valoarea facturilor restante ale companiilor în care statul şi administraţiile locale sunt acţionari unici sau majoritari a ajuns, la sfârşitul lunii septembrie, la peste şase miliarde de lei. În timp ce teancul...

2021 vine cu accize mai mari

2021 vine cu accize mai mari
Produsele accizabile se vor scumpi de la 1 ianuarie, ca urmare a majorării accizelor. Unele din produsele cele mai vândute afectate direct de această majorare vor fi carburanţii. Ministerul Finanțelor a...

Skills-uri utile pe care le puteți obține în pandemie din confortul propriei locuințe

Skills-uri utile pe care le puteți obține în pandemie din confortul propriei locuințe
Viața este un proces continuu de învățare, iar cine refuză să descopere lucruri noi și să își îmbunătățească în mod continuu cunoștințele atât în domeniul în care activează, cât și în domenii...

Românii și-au folosit resursele proprii pentru a-și cumpăra o locuință în pandemie

Românii și-au folosit resursele proprii pentru a-și cumpăra o locuință în pandemie
După ridicarea stării de urgență impuse din cauza pandemiei de coronavirus, circa 69% dintre cumpărătorii care au achiziționat o locuință și-au folosit resurse proprii, și doar 31% au contractat un credit,...

Fermierii pot depune cererile pentru reducerea accizei la motorină

Fermierii pot depune cererile pentru reducerea accizei la motorină
Cererile agricultorilor pentru reducerea accizei la motorină se pot depune în intervalul 2-31 decembrie 2020, transmite Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Documentele vor fi...

„Afacere de succes”, floare rară în România

„Afacere de succes”, floare rară în România
Întreprinderile mari și mijlocii din România evoluează slab, comparativ cu aceleași companii din celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Avem cea mai mică proporție de „firme de succes” din total și...

Investiţiile în euro, pe plus, cele în dolari, pe minus

Investiţiile în euro, pe plus, cele în dolari, pe minus
O investiție de 1.000 de lei a adus românului econom, în ultimele 12 luni, un câștig de 20 de lei, dacă a plasat banii în euro, sau o pierdere de 60 de lei, dacă a cumpărat dolari. Anul trecut pe vremea asta, si...

Electrificarea liniei Cluj-Napoca - Episcopia Bihor, în linie dreaptă 

Electrificarea liniei Cluj-Napoca - Episcopia Bihor, în linie dreaptă 
Ministrul Transporturilor a anunţat că licitaţia pentru electrificarea şi modernizarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Episcopia Bihor (Oradea) va avea loc în aprilie-mai 2021. Proiectul este estimat la 1,8...

România, pe ultimul loc în UE la sănătate

România, pe ultimul loc în UE la sănătate
Cei mai puțini bani pentru sănătate dintre statele UE îi alocă România, cu 580 de euro pe locuitor, în anul 2018, arată datele Eurostat. Media la nivelul blocului  comunitar deste de 2982  de...
Serviciul de email marketing furnizat de