Deneş: România are încă probleme legate de poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi

România continuă să aibă probleme legate de poluarea apei şi a solului cu nitriţi şi nitraţi, din cauza gestionării defectuoase a gunoiului de grajd, motiv pentru care Ministerul Apelor şi Pădurilor, împreună cu Banca Mondială, a lansat proiectul "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi", a declarat joi ministrul de resort, Ioan Deneş, la Forumul "Securitatea Alimentelor şi a Resurselor de Apă". 

"România încă are probleme legate de poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi, iar motivul principal este gestionarea defectuoasă a gunoiului de grajd. În acest sens, Ministerul Apelor şi Pădurilor, cu sprijinul Băncii Mondiale, a lansat proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi. Acesta este singurul proiect care finanţează implementarea Directivei Nitraţi a Uniunii Europene în comunităţile rurale din România. Acest demers aduce importante beneficii, atât de mediu, cât şi socio-economice, având în vedere faptul că sprijină investiţii concentrate, cu precădere, în localităţi situate în Zone Vulnerabile la Nitraţi, în zece bazine hidrografice", a spus Deneş. 

Acesta a adăugat că, începând cu finalul lui 2018, se vor înfiinţa trei centre macro-regionale de transfer de cunoştinţe, pentru a răspunde fermierilor la întrebări legate de regulile de stocare şi împrăştiere a gunoiului de grajd. În paralel, vor fi instruiţi peste 6.000 de fermieri, activităţi care vor fi derulate cu ajutorul altor fermieri, chiar la ferme. 

Totodată, prin proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi, vor fi finanţate aproximativ o sută de noi platforme comunale de gestionare a gunoiului de grajd şi staţii de compostare a acestuia. Obiectivele vor fi construite în comunităţile care cresc minimum 500 UVM (unităţi vită mare), în ferme mici şi mijlocii. Proiectul va începe în primăvara anului viitor şi va fi finanţat, gradual, până în 2021. 

"În acest fel, micii fermieri din comunităţile în care vor exista platforme pentru gestionarea gunoiului de grajd nu vor mai avea obligaţia să-şi construiască platforme individuale de stocare şi pot îndeplini condiţia impusă pentru obţinerea subvenţiei acordate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, precum şi sprijinul acordat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale", a explicat ministrul Apelor şi Pădurilor. 

Potrivit acestuia, obligativitatea de a dovedi capacitatea de stocare a gunoiului de grajd constituie, încă din 2015, una dintre condiţiile necesare pentru acordarea subvenţiilor în agricultură pentru toţi fermierii care deţin animale, indiferent de tipul de subvenţie solicitat. Până în prezent, au fost primite 82 de studii de fezabilitate pentru construirea platformelor şi staţiilor destinate gunoiului de grajd, iar pentru 36 s-a aprobat deja finanţare şi vor fi scoase la licitaţie în 2019. 

Pe de altă parte, ministrul a subliniat că, în contextul schimbărilor climatice, România a suferit pierderi mai mari de la an la an din cauza efectelor încălzirii globale şi, inclusiv în acest an, căderile masive de apă au cauzat pagube mari, atât gospodăriilor, cât şi terenurilor agricole. 

"În această conjunctură climatologică, managementul şi securitatea resurselor de apă au devenit priorităţi absolute pentru autorităţi, cu scopul protejării vieţii de zi cu zi a milioane de oameni.(...) Apa este un element esenţial nu doar pentru susţinerea vieţii, ci şi pentru dezvoltarea economică şi socială a omenirii. Avem nevoie de apă pentru a supravieţui, dar şi pentru a construi o societate prosperă. (...) Apa a devenit una dintre problemele nu doar globale, ci şi acute, ale omenirii. Creşterea accelerată a populaţiei, urbanizarea, industrializarea şi satisfacerea nivelului de civilizaţie sunt elemente care au dus la apariţia unui deficit progresiv şi sever al resurselor de apă. La toate acestea se grefează şi schimbările climatice care, realitatea ne arată, afectează mai ales zonele care se confruntă deja cu un deficit de apă. Pe de altă parte, poluarea apelor - cauzată de lipsa infrastructurii de colectare şi epurare a apelor uzate, dar şi de venalitatea, inconştienţa şi nepăsarea unora dintre noi - a dus la reducerea utilizării apelor de suprafaţă, precum şi la deteriorarea ecosistemelor acvatice", a mai spus Deneş. 

El a adăugat că Ministerul Apelor şi Pădurilor acordă o atenţie deosebită întregului concept de securitate a resurselor de apă, plecând de la identificarea potenţialelor pericole din România care pot duce la degradarea calităţii acesteia, până la sprijinirea fermierilor, astfel încât nitriţii şi nitraţii rezultaţi în urma activităţii agricole să nu mai afecteze pânza freatică. AGERPRES