Din vorbe nu scad cheltuielile, ci doar se amână deciziile

Încă de la preluarea frâielor Guvernului, premierul Emil Boc a anunţat măsuri dure: interzicerea cumulului pensiei cu salariul din sistemul public, tăierea salariilor nesimţite ale directorimii plătită din banul public, reducerea sporurilor, introducerea legii salarizării unice etc.

Nu s-a aplicat nici una, ba chiar bugetele unor ministere au fost umflate, astfel încât să-şi permită să cumpere perdele, să organizeze spectacole, să arunce banii pe maşini de teren, imprimante, consumabile etc. Aşa s-a ajuns ca nivelul cheltuielilor de personal să se ridice la 24,9 miliarde de lei în primele şase luni din acest an, în creştere cu 12% faţă de perioada similară din 2008.

Acum, premierul Boc, prin vocea ministrului de Finanţe, Gheorghe Pogea, anunţă alte măsuri şi mai dure: disponibilizarea a 9.200 de salariaţi; bugetarii vor intra forţat, între septembrie - noiembrie, în concediu fără plată sau vor munci mai puţin cu echivalentul a 10 zile. Ei nu vor mai primi bani pe orele suplimentare, ci zile libere. Câte din acestea puteau fi evitate dacă se luau din timp măsurile potrivite?

Spre exemplu, reducerea unui post de director (de nivel mediu) înseamnă salvarea a patru angajaţi obişnuiţi: profesori, poliţişti, asistenţi medicali sau maternali.

CUMUL DE PENSIE CU SALARIUL
A fost printre primele măsuri anunţate de premierul Boc, însă aceasta nu s-a aplicat încă, deşi ordonanţa care interzice cumulul pensiei cu salariul din sistemul public nu încalcă textul constituţional, deoarece nu îngrădeşte dreptul la muncă şi nici nu creează excepţii de la aplicarea legii, conform unei decizii anterioare a Curţii Constituţionale.

O parte din societate s-a opus legii, iar Guvernul nu a avut suficientă determinare pentru a impune această lege. În plus, chiar premierul a explicat că în România mai există legi pe baza cărora sunt acordate pensii speciale pentru diverse categorii, precum personalul diplomatic, magistraţi, angajaţi din aviaţia civilă şi sistemul de apărare.

Ca exemple în acest sens, Boc a arătat că personalul diplomatic are o pensie de serviciu de 50 de milioane de lei vechi, la care se adaugă un salariu de 135 milioane lei vechi din sistemul public. Alte exemple prezentate de şeful Guvernului au fost din magistratură, unde sunt pensii de serviciu de 150 milioane de lei vechi, la care se adaugă un salariu de 165 de milioane de lei vechi, şi din Autoritatea Aeronautică Civilă, unde pensia de serviciu se ridică la 160 de milioane lei vechi, plus un salariu de 200 milioane de lei vechi.

"Bugetul nu este un sac fără fund, ci are anumite limite şi avem obligaţia să gestionăm corect banii", a spus atunci Boc. Însă nici până astăzi nu a luat nici o măsură.




TĂIEREA SPORURILOR ŞI A STIMULENTELOR
Guvernul a pus gând rău sporurilor de care beneficiază anumiţi bugetari, încă din primăvară. A anunţat că dispare sporul de antenă şi cel acordat pentru cunoaşterea limbilor străine, precum şi stimulentele acordate angajaţilor statului, care uneori ajung să depăşească de câteva ori salariul.
Şi în cazul orelor suplimentare, premierul propunea ca acestea să nu mai fie plătite, ci recompensa să se facă în zile libere.

Stimulentele financiare au fost o altă ţintă a reducerilor de cheltuieli avute în vedere de Guvernul Boc. "De cele mai multe ori, aceste stimulente sunt de două, trei sau patru ori din valoarea salariului de bază", a spus premierul. În acelaşi timp, sporurile salariale şi stimulentele, altele decât cele prevăzute în Codul Muncii, ar fi trebuit reduse sau eliminate printr-un act nor-mativ distinct.

Şi sporul salarial de 20% pentru participarea în comisiile de concurs va fi tratat ca atribuţie de serviciu şi, deci, eliminat, la fel ca şi sporul acordat funcţionarilor care lucrează cu împrumuturi externe. "Indemnizaţia de 25% pentru auditul public din cadrul instituţiilor publice va intra ca atribuţie de serviciu, iar sporul de utilizare a unei limbi străine, de 15% sau 20%, va fi de asemenea atribuţie de serviciu.

Ne referim la cei din Ministerul de Externe, unde ca funcţionar public într-o asemenea instituţie trebuie să cunoşti o limbă străină", a anunţat atunci Boc. Una peste alta, într-un clasament al sporurilor de care beneficiază funcţionarii publici din România, poliţiştii au nu mai puţin de 26 de tipuri de sporuri, urmaţi de cadrele medicale, cu 19 tipuri de sporuri, armata cu 16 tipuri de sporuri şi personalul didactic, care are 16 tipuri de sporuri. Au fost identificate peste 100 de tipuri de sporuri.

CONCEDII
Timpul a trecut şi cheltuielile bugetare au devenit tot mai mari, în lipsa măsurilor concrete. În disperare de cauză, premierul a cerut miniştrilor să nu plece anul acesta în concedii. Apelul său a rămas fără ecou, Marian Sârbu, Adriean Videanu, Vasile Blaga fiind doar câţiva dintre miniştri care au plecat în vacanţă. Apoi Boc a propus miniştrilor din cabinetul său să accepte reducerea salariilor cu 20%, începând din august şi până în decembrie. El a precizat că este vorba despre o decizie voluntară, deci nu va fi dată o dispoziţie legală în acest sens.

"Începând cu august, miniştrii, inclusiv premierul, trebuie să aibă un salariu mai mic cu 20%. Este o decizie voluntară, cerută de premier, trebuie să se aplice din august şi până în decembrie. Este un semn că ce s-a început pe linia raţionalizării cheltuielilor publice va continua", a spus Boc.