Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Schema de sprijin pentru energiile regenerabile va fi redusă pentru sectoarele eolian, fotovoltaic şi microhidro
Comitetul de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) a hotărât astăzi reducerea numărului de certificate verzi pe care le primesc producătorii de energie din surse regenerabile.
Cea mai dură tăiere o vor suporta producătorii din surse fotovoltaice, care vor primi de acum doar 3 certificate verzi pentru un MWh de energie livrată în sistem în loc de 6, cum era până acum. În sectorul eolian, unde şi-au făcut apariţia cele mai multe proiecte în România, urmează ca sprijinul să fie redus de la două astfel de certificate la 1,5 pentru proiectele noi şi la 1,3 pentru cele reutilizate. În fine, energia realizată în microhidrocentrale cu o putere instalată sub 10 MW va primi doar 2,3 certificate în loc de 3. Decizia urmează să fie aplicată după ce va fi aprobată, în perioada următoare, o Hotărâre de Guvern.
Un certificat verde se acordă pentru producerea şi livrarea în sistemul energetic a unei cantităţi de un MWh de energie. Mai departe, furnizorii de electricitate sunt obligaţi să cumpere anumite cote de certificate. În final, acestea sunt incluse în facturi, fiind plătite de fiecare dintre noi. Problema cu aceste certificate verzi este supracompensarea. Mai exact, în ultimii ani tehnologiile s-au dezvoltat atât de mult, încât costul cu instalarea unui MW în astfel de capacităţi a scăzut foarte mult.
Spre exemplu, dacă în 2011 instalarea unui MW în centrale fotovoltaice costa în jur de 2,5 milioane de euro, acum costul aproape că s-a înjumătăţit şi este aproape comparabil cu instalarea unui MW în ferme eoliene. Pentru comparaţie, investitorii în centrale solare îşi pot recupera banii investiţi în 4-5 ani, în vreme ce pentru o centrală nucleară sau una termo recuperarea se face în 15-20 de ani.
Bula energetică
În România există 1.600 MW instalaţi în mori de vânt, 71 MW în centrale solare, 44 MW pe biomasă şi 453 MW în microhidrocentrale. Se află în diverse stadii de construcţie ferme eoliene de 1.515 MW, microhidrocentrale de 108 MW, centrale pe biomasă de 47 MW şi centrale fotovoltaice de 324 MW. Din cauza subvenţiilor masive acordate, la Transelectrica s-au adunat notificări pentru proiecte însumând 30.000 MW, în condiţiile în care întreg sistemul energetic românesc nu are acum decât 20.000 MW instalaţi. ANRE anunţase încă de anul trecut că schema trebuie regândită din cauza supracompensării. Mai mult, chiar Comisia Europeană a cerut verificarea compensării, existând suspiciuni încă din 2009-2010 că legea română avantajează prea mult producătorii de energie verde.
Scumpiri la populaţie, şoc în industrie
Principala problemă cu energiile verzi o constituie faptul că aduc scumpiri foarte mari. La începutul anului energia s-a scumpit cu 10% şi o parte consistentă din scumpire provine de la energia verde, din cauza costurilor cu certificatele. Mai mult, acestea atacă foarte tare competitivitatea industriei, din cauza creşterii costurilor cu energia. Populaţia a plătit anul trecut subvenţii de 779 milioane de lei către producătorii de energie verde, potrivit unui document făcut public de ANRE.
Potrivit unui calcul mai vechi al ANRE, regenerabilele vor scumpi energia cu încă 30% până în 2016. În acest moment costurile cu energia verde, certificatele de emisii pentru carbon şi sprijinul acordat cogenerării de înaltă eficienţă totalizează 15% din factură în medie.
Recent atât Alro, cât şi ArcelorMittal, cei mai mari consumatori de electricitate din ţara noastră, au atacat schema de sprijin a energiei. Poziţia Alro în România, ca prezenţă de piaţă şi investiţii, depinde de reducerea pe termen scurt a schemei de sprijin pentru energiile regenerabile, care induc costuri suplimentare, declara la începutul lunii martie Marian Năstase, preşedintele consiliului de administraţie al companiei.
Alro a avut anul trecut o pierdere netă de 170 de milioane de lei, prima din istoria post-decembristă, în condiţiile în care costurile cu certificatele verzi au fost de 44 de milioane de dolari iar energia a fost mai scumpă, ca urmare a forţei majore declanşate de Hidroelectrica şi a renegocierii contractelor. Reprezentanţii producătorului au cerut eliminarea totală a subvenţiilor la energia regenerabilă, pe motiv că distorsionează piaţa. “Suntem de părere că producătorii de energie din surse regenerabile ar trebui să funcţioneze în condiţii de piaţă liberă” a declarat Marian Năstase. La rândul său, ArcelorMittal avertiza că Rusia şi Ucraina au devenit competitori tot mai duri datorită preţurilor mici la energie. "Suntem extrem de îngrijoraţi de creşterea explozivă a costurilor cu energia, din cauza măsurilor de acordare de subvenţii pentru energia regenerabilă şi de liberalizare a preţului gazului din producţia internă. Pentru noi, aceste evoluţii necesită o re-echilibrare urgentă, pentru a nu pierde sustenabilitatea activităţilor noastre industriale din România”, se arăta într-un comunicat recent al ArcelorMittal. Conform ANRE, Alro a plătit anul trecut 367.000 certificate verzi, în vreme ce ArcelorMittal - al doilea consumator naţional ca mărime a plătit alte 118.000 certificate.
Scade consumul, energia nu are cerere
Un alt efect negativ al certificatelor îl constituie faptul că producătorii tradiţionali sunt forţaţi să funcţioneze în mod neeconomic, ceea ce duce la pierderi. Mai exact, energia verde trebuie preluată cu prioritate, însă vântul bate cu intermitenţe. Astfel, Dispeceratul Energetic obligă producătorii termo precum Complexul Energetic Oltenia, Elcen şi Complexul Energetic Hunedoara să pornească şi să oprească destul de des o serie de grupuri pentru a echilibra sistemul energetic. Cum acestea nu lucrează în bandă, adică în regim de funcţionare continuă, operaţiunile dese de acest gen aduc pierderi. Oficialii CE Oltenia s-au plâns în dese rânduri în ultima perioadă despre acest lucru iar Remus Borza - reprezentantul administratorului judiciar al Hidroelectrica, şi Gheorghe Piperea - unul dintre administratorii judiciari ai Oltchim, au declarat că în curând CE Oltenia ar putea intra în insolvenţă din cauza lipsei de cerere pentru energia produsă.
Şi asta mai ales că în ţară consumul scade din cauza crizei şi a încetinirii exporturilor. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), consumul de energie electrică a scăzut în luna ianuarie cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi nici nu este de mirare, din moment ce o serie de mari consumatori industriali au probleme: Oltchim a intrat în insolvenţă iar la combinatele Mechel urmează o nouă rundă de concedieri.
"Export" de bani
În următorii 10 ani România va pompa 10 miliarde de euro în schema de sprijin privind energiile verzi, aceasta fiind una dintre cele mai generoase din Europa. De asemenea, această sumă se va scurge fără ca “proteină” să rămână în economia românească: turbinele eoliene sunt produse de giganţi ca General Electric, Vestas ori Sinovel, iar panourile solare sunt fabricate în China şi Coreea de Sud.
Premierul Victor Ponta era nemulţumit recent de faptul că o serie de mari grupuri din vestul Europei, care în statele lor produc energie din surse convenţionale, în România se axează mai mult pe proiecte verzi. Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, declara încă din februarie că investitorii din regenerabile să se aştepte la scăderea sprijinului deoarece statul nu îşi poate permite ca o serie de mari investitori din industrie să plece sau să capoteze. “Capacităţi industriale precum cele ale ArcelorMittal sau ale Alro, care sunt mari consumatori de energie, plătesc foarte mult pentru schema suport. Ei sunt mari angajatori. Nu ne permitem să le dăm cu piciorul pentru ca unii să câştige foarte mult”, a spus Niţă, într-un interviu pentru Bursa. El a mai spus că şi în vestul Europei sprijinul pentru energiile verzi s-a redus. “Aşa că le-am comunicat investitorilor în energia regenerabilă că vor câştiga mai puţin. Trebuie să fie o modificare a schemei echitabilă pentru toată lumea. Astfel, nu vom modifica preţul minim al certificatelor verzi, dar nu mai putem susţine tariful maxim de 55 de euro pe certificat pentru că anul acesta ajungem la un total de circa 500 milioane de euro ¬ contravaloarea acestor certificate, care se va regăsi în facturile tuturor consumatorilor. Noi nu suntem o ţară atât de bogată ca să susţinem asemenea subvenţii. Cu tot respectul pentru investiţiile în acest tip de energie curată, dar aceşti investitori trebuie să înţeleagă că, aşa cum s-a întâmplat şi urmează să se întâmple în multe state europene, şi schema noastră trebuie ajustată într-un mod echitabil”, a spus el.
