ECHILIBRU - BNR opreşte zvonurile din sistemul bancar

Băncile s-au suspectat reciproc ieri de criză de lichiditate şi au refuzat să se mai finanţeze una pe alta din cauza zvonurilor. Banca Naţională a intervenit şi a anunţat că nici o bancă din România nu are probleme.

Băncile s-au suspectat reciproc ieri de criză de lichiditate şi au refuzat să se mai finanţeze una pe alta din cauza zvonurilor. Banca Naţională a intervenit şi a anunţat că nici o bancă din România nu are probleme.

Pe baza zvonurilor, băncile au început să-şi închidă unele altora limitele de expunere, un comportament neclar. Am avut o întâlnire cu Asociaţia Română a Băncilor şi le-am confirmat doar că nici o bancă nu are probleme, probabil că va mai dura o zi sau două şi după aceea o să caute ei să plaseze bani la băncile de care s-au ferit pe baza unor zvonuri – a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR. "Bancherii şi-au exprimat dorinţa de a afla acele bănci care nu şi-au realizat rezerva şi au probleme de lichiditate, dar temerile lor sunt nejustificate", a precizat oficialul BNR.

Retrageri
Cinteză a explicat că zvonurile create au dus la accelerarea tendinţei de retragere a banilor din bănci, generând astfel probleme care nu există. "Absolut din toate băncile sunt retrageri în acest moment. Nu este o creştere semnificativă, dar este o creştere. Mai mult pierd clienţii, nu băncile, pentru că aceia care retrag primesc dobânda la vedere", a adăugat Cinteză. El a explicat că este greşit să retragi banii în momentele în care leul se depreciază. "Eu unul nu aş retrage lei ca să cumpăr valută la acest nivel de curs", a adăugat directorul BNR. Din păcate, speculatorii îşi retrag poziţiile din România pentru că aici plafonul maxim de garantare a depozitelor bancare este deocamdată de 20.000 de euro şi se orientează spre statele unde plafonul este nelimitat: Germania, Irlanda, Austria şi Danemarca.

Sunt bani
Vestea bună este că băncile-mamă ale instituţiilor de credit din România nu-şi retrag finanţările, ci, dimpotrivă, îşi sprijină sucursalele. Pentru a pune punct acestor speculaţii, preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, a ieşit la rampă şi a declarat răspicat că Grupul Raiffeisen nu a retras nici un euro din banii depunătorilor din România, ci, din contră, continuă să-şi susţină fiica din România cu euro pentru credite în economia românească. "Banii depuşi la Raiffeisen Bank România, fie că sunt în euro sau în lei, sunt plasaţi în credite acordate persoanelor sau companiilor din România. Grupul Raiffeisen nu a retras nici un euro din banii depunătorilor din România", a declarat Steven van Groningen. Cu o zi în urmă, ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, declarase că băncile-mamă au fost nevoite să îşi retragă o parte din lichidităţi din subsidiare, inclusiv din România, ceea ce a creat presiune pe leu şi a dus la deprecierea acestuia. În plus, băncile îşi vor asigura lichiditatea chiar şi prin limitarea creditării. "Toate băncile doresc să-şi asigure lichiditate prin limitarea creditării. Deocamdată nu avem date, aşteptăm raportările de la final de lună", a precizat Cinteză.

Cresc garanţiile
Plafonul de garantare pentru depozitele bancare va fi majorat de la 20.000 de euro la 50.000 de euro, conform deciziei miniştrilor de Finanţe din UE, a anunţat ieri premierul Călin Popescu Tăriceanu. "Vom merge în echipă cu celelalte ţări europene", a spus premierul, care a mai adăugat că a discutat şi cu guvernatorul Mugur Isărescu. Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea, a declarat că majorarea plafonului de garantare a depozitelor de la 20.000 de euro la 50.000 de euro propusă de miniştrii de Finanţe din ţările UE este o măsură necesară pentru creşterea încrederii deponenţilor, deşi băncile vor avea costuri suplimentare. Miniştrii europeni au mai stabilit că vor recapitaliza orice bancă aflată în stare critică, dacă va fi nevoie.

Băncile sunt sigure
Banca Naţională a României spune că solvabilitatea sistemului bancar este la un nivel foarte bun, de peste 13%, iar "activele proaste" reprezintă doar de 0,23% din total active. Potrivit oficialului BNR, toate instituţiile de credit au constituit rezerva minimă obligatorie şi fiecare bancă are un plan de rezervă privind asigurarea lichidităţii. Guvernatorul Mugur Isărescu a arătat în urmă cu două zile că banca centrală este gata să intervină în orice moment pentru a calma situaţia de pe pieţele monetară şi valutară, inclusiv prin măsuri, nu doar prin declaraţii, dar pentru moment nu sunt necesare.