Premieră istorică: România depășește ca putere de cumpărare un veteran al UE

România a încheiat anul trecut cu o premieră istorică: pentru prima dată după intrarea în Uniunea Europeană, a depășit, la Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor, raportat la puterea de cumpărare, o țară membră care nu a făcut parte din fostul bloc estic. Potrivit datelor Eurostat, noi am avut în 2019 un nivel de 69% din media spațiului comunitar, în timp ce Grecia s-a situat la 68%. Rezultatul este unul spectaculos, mai ales dacă ne uităm de unde am plecat noi și de unde au plecat ei. La finele lui 2008, după doi ani de la aderarea noastră la UE, România înregistra o cotă de numai 52%, în timp ce Grecia se afla la 95% din media UE. Astfel, de atunci și până acum noi am urcat, iar ei au scăzut puternic. Iată că teoretic, românii produc suficient cât să își asigure un standard de viață apropiat de statele capitaliste.

România a realizat progrese evidente în perioada de după 1 ianuarie 2007, dată de la care a devenit membră UE. Am reușit să întrecem, la finele lui 2019, o țară care nu a făcut parte din blocul comunist, la indicatorul privind standardul de viață. Performanța a fost realizată pe fondul prețurilor scăzute din piață, pentru că, la dimensiunea economiei, ne aflăm departe de statele dezvoltate. Totodată, distribuirea veniturilor suferă. Foarte puțini salariați au reușit să iasă din sărăcie, iar rata de excluziune socială este cea mai severă din spațiul comunitar.

PIB a urcat cu 65% după 2007

Dar dacă nu vom raporta la puterea de cumpărare (care ia în calcul prețurile de pe teritoriul țării) și vom privi PIB real per capita, vom constata că și la acest capitol am crescut, dar ne aflăm încă departe de pragul de jos al țărilor care erau capitaliste și înainte de 1990. România a raportat anul trecut un PIB real per capita de 9.130 de euro. La finele lui 2006, deci înainte de aderare, aveam un nivel de 5.560 de euro. Așadar, de când facem parte din UE, am urcat cu aproape 65%. Grecia, țara capitalistă cel mai prost plasată, avea în 2019 un PIB real per capita de 18.150 de euro, de două ori mai mare decât al nostru. Dar asta după ce a scăzut față de 2006, când consemna un nivel de 22.030 de euro. După acest criteriu, o singură țară membră se clasa anul trecut mai jos decât noi, Bulgaria, cu 6.800 de euro. Media europeană era de 28.000 de euro.

Grecii câștigă dublu

Producem încă mai puțin decât cei din țările capitaliste, dar și câștigăm mai puțin. Costul orar mediu cu forța muncă în România este de 7,7 euro pentru un angajat, conform datelor Eurostat pe 2019. Numai Bulgaria are un nivel inferior, de 6 euro. Angajatorul din Grecia cheltuiește mai mult decât dublu comparativ cu al nostru, 16,4 euro, iar media comunitară se cifrează la 27,7 euro. Așadar, românul produce, pentru a-și satisface cerințele materiale, aproape 70% față de europeanul mediu, dar câștigă sub 30% în raport cu acesta.

Citește pe Antena3.ro

O profesoară a fost arestată după ce elevul ei i-a întins o capcană. Ce le-a mărturisit acesta polițiștilor

Putem spune că un grec de nivel mediu ar avea motive să vină și să muncească în România, unde și-ar asigura, la prețurile de aici, un nivel de trai puțin mai ridicat. Dar dacă ar avea ca scop să economisească bani într-o perioadă de timp, pentru a se întoarce în țara lui, ar vedea că, la prețurile de acolo, a strâns mai puțin decât ar fi putut-o face lucrând la el acasă.

466 euro este salariul minim în România, niveluri mai mici având numai Letonia (430 euro) și Bulgaria (312 euro)

Munca nu aduce bunăstare pentru toți

Rata de excluziune socială (procentul din populație cu venituri sub 60% din medie) a scăzut de la 47% în 2007 (anul aderării) până la 31,2% în 2019. Cu alte cuvinte, într-un interval de 12 ani, aproape 16 români din 100 au ieșit din sărăcie. În aproximativ aceeași perioadă, 2007-2018 (pentru care Eurostat a publicat date complete), media UE a coborât de la 23,7% la 21,8%, iar Grecia, de la 28,3% la 31,8%. În 2018, noi aveam o deprivare de 32,5%, astfel că doar Bulgaria ne întrecea, cu 32,8%. Sub acest aspect, progresele României postaderare sunt evidente. Nu același lucru îl putem spune însă despre “săracii cu salariu”.

Rata de excluziune socială în rândul persoanelor angajate în muncă a fost anul trecut de 15,7%, după ce în 2018 se situase la 15,3%, cel mai ridicat nivel din UE. Grecia se află la o distanță vizibilă față de noi, cu 11%, iar Bulgaria se prezintă și mai bine (9,9%), media spațiului comunitar fiind de 9,4%. În 2007 aveam un nivel de 17,4%, astfel că după ce am intrat în UE, dintre românii cu salariu, au scăpat de sărăcie mai puțin de 2 din 100.

Doar doi angajați români din 100 au ieșit din starea de excluziune socială după aderarea la UE