Economia, măcinată de probleme: crize în cascadă și avalanșă de scumpiri 

România nu avea cum să evite acest carusel al scumpirilor și tot mai multe companii spun că vor apela la scumpiri în perioada următoare pentru că pe toate componentele lanțului de aprovizionare s-au înregistrat majorări. În aceste condiții, nivelul de trai a consemnat, după declanșarea pandemiei de COVID-19, o scădere continuă, iar valoarea coșului zilnic comparativ cu venitul minim pe economie arată un ecart din ce în ce mai mare.

Penuria de cipuri a lovit industria auto și nu numai

Criza cipurilor a fost declanșată de un cumul de factori, inclusiv pandemia COVID-19, ceea ce a dus la o perturbare severă a lanțurilor de furnizare pentru marii producători de componente electronice. Criza cipurilor de siliciu va continua în perioada următoare, analiștii fiind de părere că, și în situația în care producția va reveni la normal, va dura mai mult până când producția auto va recupera întârzierile. În prima jumătate a anului 2020, pe fondul scăderii vânzărilor și chiar a sistării producției, constructorii auto au evitat să-și blocheze banii în stocuri de componente. În același timp, din cauza carantinei și a regimurilor „munca de acasă” și „educația online”, oamenii au investit mai mult în echipamente electronice (laptopuri, PC-uri, monitoare externe, smartphone-uri și altele). Astfel a crescut cererea de electronice care conțin cipuri de siliciu, fapt ce a pus o presiune mare pe producători și a dus la majorarea termenelor de livrare, dar și la scumpirea produselor care au încorporate aceste elemente. Acum, termenele prelungite de livrare a noilor mașini au devenit un lucru obișnuit din cauza penuriei globale de microcipuri, care își are rădăcinile în pandemia de Covid-19. Criza nu a ocolit nici România, ea provocând la un moment dat chiar oprirea producției la fabricile Dacia și Ford. Până în luna august 2021, piața românească a mașinilor noi a arătat o creștere de 10-15% față de anul anterior, dar în a doua jumătate a anului, producţia a scăzut semnificativ, din cauza lipsei de cipuri. 

Mâncarea se va scumpi agresiv în continuare

Potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică în ultimul an alimentele s-au scumpit, în medie, cu peste 7%, iar Ministerul Agriculturii arată cu degetul spre criza energetică. Producătorii agricoli trag un semnal de alarmă și spun că mâncarea va deveni tot mai scumpă în lunile următoare. Pe lângă cauzele interne, cum ar fi scumpirea utilităților, creșterea prețului îngrășămintelor, alte imputuri) majorarea prețurilor la produsele alimentare are și cauze externe, cum ar fi creșterea puternică a costurilor de transport, având în vedere că cea mai mare parte a produselor consumate de români sunt din import. Creșteri de prețuri vor fi şi în următoarele luni, inclusiv la mâncare, confirmă și economiştii Băncii Naţionale, care estimează că preţurile vor creşte treptat, astfel că în aprilie am putea ajunge la o inflaţie de 11,2%.

Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut cu 28,1% în 2021, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Potrivit estimărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, speranţele revenirii la condiţii de piaţă mai stabile anul acesta sunt modeste.

Evoluția ratei inflației în 2021 în România

Ianuarie Citește pe Antena3.ro Rezultat exit poll alegerile prezidenţiale 2024: Marcel Ciolacu intră în turul doi cu Elena Lasconi. Călin Georgescu, marea surpriză	3%
Februarie	3,16%
Martie	3,05%
Aprilie	3,2%
Mai	3,8%
Iunie	3,94%
Iulie	5%
August	5,3%
Septembrie	6,29%
Octombrie	7,94%
Noiembrie	7,8%
Decembrie	8,2%

• În ianuarie 2022, inflația a urcat la 8,4%

Creșterea prețurilor la gaze, între goana după profit și greșelile statului

Preţul gazelor naturale a ajuns la populaţie cu 61% mai scump în ianuarie 2022, faţă de aceeaşi lună a anului trecut (potrivit INS), deşi scumpirea practicată de Gazprom, principalul furnizor al Europei, a fost de mai puţin de jumătate din acest procent. Creșterea prețului gazelor naturale s-a manifestat foarte puternic după izbucnirea pandemiei, cauzele acestei majorări fiind atât externe, cât și interne. Dacă vorbim despre cauzele interne, trebuie spus că o mare vină o au autorităţile publice, care, prin intervenţiile lor şi prin diversele acte normative implementate în ultimii doi ani, au avut o contribuţie majoră la creşterea preţurilor, spune Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI). O altă contribuţie la acest fenomen au avut-o și furnizorii, care au ales să marcheze profituri prin revânzarea cantităţilor de gaze achiziţionate pentru clienţii consumatori casnici şi apoi să urmărească marcarea de noi profituri din măsurile de compensare aplicate de stat, spune președintele AEI. Nu în ultimul rând, evoluția pieței a fost influențată de gigantul rus Gazprom, care a decis să limiteze livrările, punând astfel presiune pe prețuri.

Cotația barilului de petrol Brent, pregătită să depășească 100 de dolari

În primăvara anului 2020, prețul barilului de petrol ajunsese foarte jos, înregistrându-se chiar situații în care producătorii și traderii au preferat să vândă în pierdere doar pentru a nu se opri producția la sonde. Scăderea masivă a cererii pe fondul închiderii economiilor și lipsa spațiilor de depozitare au dus la acest comportament care, pe termen scurt, a fost un câștig pentru transportatori, dar efectul a fost totuși limitat, pentru că blocarea activităților economice a tras pe dreapta  multe firme din acest domeniu. Nici pentru stat scăderea cererii și a prețului carburanților nu a fost un lucru bun, deoarece bugetul de stat a fost afectat de scăderea încasărilor din redevențe și accize. Odată cu revenirea economiilor, și cererea de carburanți a crescut rapid, ceea ce a făcut ca prețul barilului să urce vertiginos. Depășirea pragului de 100 de dolari pe baril de către cotația Brent este aproape o certitudine, iar în prezent tot mai multe opinii sugerează depășirea pragului de 125 de dolari pe baril, în anumite condiții, arată o analiză realizată de casa de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Comerțul global, limitat de criza containerelor

Ceea ce părea de neînchipuit acum câțiva ani, s-a declanșat anul trecut și deocamdată nu se întrevede o calmare a pieței. Este vorba despre lipsa containerelor maritime. Acest lucru a făcut să crească considerabil tarifele de transport, aducând în schimb profituri uriașe celor câteva companii care controlează transportul maritim la nivel mondial. Pe fondul carantinării și a reducerii producției, numărul vaselor aflate în circulație s-a redus, provocând întârzieri în transport. Pe de altă parte, și carantina de 14 zile impusă navelor înainte de intrare în port a generat întârzieri. Cea mai afectată de criza containerelor a fost China, pentru că ea și-a revenit economic cel mai repede și a reluat în forță exporturile.

Concedieri, investiții amânate și firme închise

În fața creșterii fără precedent a prețurilor la energia electrică și gaze din ultimul an, firmele trec la concedieri și la închideri, iar planurile de investiții sunt amânate. În 2020 numărul companiilor suspendate a scăzut cu 22% faţă de 2019, la 10.913. Explicația a fost că mulți manageri au preferat să îşi schimbe modelul de business, în loc să închidă afacerile, iar mulți s-au bazat pe ajutoarele fiscale acordate de stat. În 2021, odată cu înrăutățirea climatului economic pe fondul scumpirii prețurilor la gaze și energia electrică, numărul acestora a crescut. Conform datelor oficiale, anul trecut 13.020 de firme şi-au suspendat activitatea, în creştere cu circa 20% comparativ cu anul 2020.  Potrivit unui sondaj realizat recent de  Consiliul Național pentru Întreprinderi Private Mici și Mijlocii la care au răspuns 2.260 de antreprenori, 1 din 3 antreprenori spune că va reduce numărul de angajați, 76% dintre ei spun că vor amâna investițiile, iar 8% intenționează chiar să-și închidă firma.