Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România, între revenire și risc: „Pacientul” încă are nevoie de tratament
Economia României dă primele semne de stabilizare după o perioadă dificilă, marcată de creșteri de taxe și inflație ridicată. Totuși, avertismentele specialiștilor rămân ferme: fără continuarea reformelor, riscul unei crize majore nu a dispărut.
„Pacientul România” a trecut de faza critică
Analistul economic Adrian Negrescu descrie situația actuală într-o metaforă sugestivă:
„România e ca un pacient ajuns la spital care trebuie să treacă prin boală, să suporte toate durerile, până să ajungă să se facă bine.”
Potrivit acestuia, cea mai grea perioadă pare să fi fost depășită. Creșterile de taxe, scumpirile și reducerile de cheltuieli au produs deja efecte vizibile. Deficitul bugetar a început să scadă, iar unele cheltuieli inutile au fost eliminate.
Cu toate acestea, expertul avertizează că recuperarea este departe de final:
„Suntem în situația în care ,,pacientul România’’ a trecut de cea mai grea perioadă (...), iar primele efecte ale însănătoșirii se văd deja. (...) însă asta nu înseamnă că am scăpat de boală. Mai e mult până acolo, probabil 2-3 ani.”
Deficit în scădere, dar dependență periculoasă
Datele economice arată o îmbunătățire clară: deficitul bugetar s-a redus semnificativ la începutul anului 2026, iar autoritățile țintesc un nivel de 6,2% din PIB, după aproximativ 9% în 2025.
Totuși, problema majoră rămâne dependența de finanțare externă. România continuă să se împrumute masiv pentru a-și susține cheltuielile curente.
„Să nu uităm un aspect esențial (...) statul român a ajuns în situația în care este dependentă de împrumuturi – în medie 1 mld.euro pe săptămână, pentru a avea cu ce să plătească pensii și salarii.”
În plus, investițiile publice sunt susținute în proporție covârșitoare de fonduri europene, ceea ce face economia vulnerabilă în lipsa acestor resurse.
Efectele negative ale „tratamentului”
Măsurile fiscale dure au avut și consecințe directe asupra populației. Consumul a scăzut puternic, cu aproximativ 6% în primele luni din 2026, iar inflația rămâne ridicată, aproape de 10%.
O parte semnificativă din această inflație este rezultatul deciziilor guvernamentale, explică analistul:
„Din acest procent de 10%, aproximativ 2,5 până la 3 procente sunt generate strict de deciziile guvernamentale.”
Creșterea TVA, accizele majorate și liberalizarea pieței energiei au contribuit decisiv la scumpiri. Fără aceste măsuri, inflația ar fi fost mai redusă.
Iluzia unei soluții fără costuri
Negrescu atrage atenția că mulți români cred într-un scenariu nerealist, în care cheltuielile statului ar putea fi reduse fără creșteri de taxe.
În realitate, rezistența la reforme și presiunea politică fac dificilă aplicarea unor măsuri drastice fără impact social. În același timp, discursurile populiste alimentează așteptări nerealiste privind creșteri de salarii și pensii.
Ce urmează pentru economia României
Există totuși semnale încurajatoare. Inflația ar putea începe să scadă în a doua parte a anului, iar consumul pare să se stabilizeze. De asemenea, încasările din TVA au crescut semnificativ, indicând o revenire treptată.
„Altfel spus, pacientul România a ieșit din zona critică și, ușor dar sigur, se îndreaptă spre însănătoșire. Asta dacă va continua tratamentul.”
Riscul politic, factorul decisiv
Cel mai mare pericol rămâne instabilitatea politică. O eventuală schimbare bruscă de direcție ar putea anula progresele realizate până acum.
Consecințele ar putea fi severe: deprecierea leului, creșterea dobânzilor și o nouă explozie a inflației.
„Altfel spus, pacientul România va ajunge în comă indusă, iar intervenția „salvatorilor” de la FMI va deveni singura noastră șansă de supraviețuire economică.”
Citește pe Antena3.ro
