Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România va lua o centură de siguranţă cu o bombă socială încorporată, după ce Guvernul va trebui să facă economii suplimentare. Din cele 20 de miliarde de euro pe care ţara noastră le va primi, circa 12,9 miliarde de euro vor veni de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), iar alte 5 miliarde de euro vor veni de la Comisia Europeană.
Alte 1,5 miliarde de euro vor sosi de la Banca Mondială (BM), în vreme ce Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) va plusa între 500 de milioane de euro şi 1 miliard de euro în următorii doi ani.
Deşi, la nivel declarativ, Jeffrey Franks, şeful misiunii Fondului în România, arăta că FMI nu a impus creşterea taxelor, accizelor şi nici nu va îngheţa sau reduce salariile şi pensiile, lucrurile se complică la nivel social. Şi asta pentru că acordarea zecilor de miliarde de euro depinde de două promisiuni pe care Executivul le-a făcut: acelea de a reduce deficitul şi de a ajuta băncile să aibă capital, a anunţat Franks. El a lăsat astfel să se înţeleagă că Executivul trebuie să taie cheltuieli masive, iar BNR să reducă rezervele minime obligatorii. "România ar fi ajuns după vechea politică fiscală la un deficit bugetar de 8%-9%. Prin adoptarea bugetului pe 2009 s-au tăiat din cheltuieli, astfel încât în acest an deficitul bugetar va fi de 5,1%, după standarde europene, sau de 4,6%, după standardele FMI", a precizat Jeffrey Franks. El a avertizat că România trebuie să-şi reducă şi mai mult cheltuielile, astfel încât în 2011 trebuie să avem un deficit sub 3%. După şedinţa de Guvern, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, a declarat că ajustarea deficitului bugetar în 2009 cu 1,1% din PIB, de la un scenariu de bază de 5,7% la 4,6% din PIB, va impune reducerea cu 0,85% din PIB a cheltuielilor bugetare primare, exclusiv dobânzile, şi creşterea cu 0,25% a veniturilor bugetare. Pentru anul viitor este propusă o ţintă a deficitului bugetar de 3,7%, urmată de scăderea deficitului sub pragul de 3% în 2011. "Referitor la politica socială, sunt o seamă de societăţi de stat care au deficite imense, în vreme ce altele au cheltuieli imense", a subliniat Franks. Fiind întrebat care sunt aceste companii, Franks a spus că "le ştie toată lumea".
CU MUSCA PE CĂCIULĂ
Compania Naţională a Huilei este cel mai mare datornic la bugete, cu aproape un miliard de euro, Termoelectrica are şi ea datorii de 400 de milioane de euro, în vreme ce Regia Autonomă de Activităţi Nucleare are datorii de 130 de milioane de lei către Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi are nevoie de bani de la buget. De asemenea, CFR primeşte anual subvenţii de 2,3 miliarde de lei, în vreme ce datoriile acesteia către Electrica şi bugetul statului sunt de alte 2,1 miliarde de lei.
Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a explicat că acum, pe lângă ministerele sau autorităţile de care depind, bugetele companiilor de stat vor trebui aprobate şi de Ministerul de Finanţe şi că sunt permise creşteri de cheltuieli la investiţii pentru îmbunătăţirea competitivităţii.
68 DE SPORURI
Reprezentanţii instituţiilor străine au spus răspicat că Guvernul trebuie să revizuiască într-un interval de doi ani sistemul de salarii în sectorul public. "Va fi aplicat un sistem salarial ce se va baza mai puţin pe bonusuri, care nu trebuie să depăşească 25% din salariu", a spus Franks. "Am găsit 68 de sporuri în sistemul public şi chiar salarii diferite pentru acelaşi post. Bonusurile s-au dublat în ultimii ani, ceea ce a însemnat o creştere nesănătoasă", a mai menţionat el. Franks a menţionat că în acest moment fondul public de salarii reprezintă 8% din PIB.
"Fondul de salarii a crescut mai mult decât dublu în ultimii trei ani. Trebuie reformată structura sistemului public de salarii. Acest lucru nu înseamnă neapărat că salariaţii vor avea reduceri de venituri. Sistemul pentru stabilirea salariilor trebuie simplificat şi îmbunătăţit", a diagnosticat Franks. Trebuie elaborată legea salarizării unice în sistemul bugetar.
REFORME STRUCTURALE
Reprezentantul Fondului a avertizat că pe partea fiscală trebuie redus deficitul în timp scurt pentru a putea fi finanţat şi a adăugat că este nevoie de "reforme structurale", pentru că dacă deficitul bugetar devine mic "să rămână mic şi în anii următori". FMI a spus că nu este de acord cu rectificări bugetare dese care să crească deficitul. Rata inflaţiei trebuie să reintre în banda ţintită de BNR până la finele anului. Pentru 2009, aceasta este 3,5%, cu o variaţie, în plus sau în minus, de un punct procentual. BNR nu va apăra un anumit curs, dar ar putea interveni pentru a diminua fluctuaţiile "naturale", dar şi pentru a urmări reintrarea inflaţiei în intervalul ţintit.
FMI a mai cerut reformarea sistemului de pensii. "Sistemul public de pensii va reprezenta o provocare fiscală enormă. Presiunea va creşte pe buget, deşi în 2009 nu va fi pe deficit, pentru că din ce în ce mai multe persoane ies la pensie, iar tot mai puţini tineri intră pe piaţa muncii. Asta nu înseamnă că pensiile vor fi reduse. Este nevoie de reforma sistemului de pensii", a spus oficialul FMI. El a spus că în acord s-a convenit asupra unor măsuri care să protejeze pensionarii şi salariaţii cu cele mai mici venituri.
SCRISOAREA DE INTENŢIE, APROBATĂ
Scrisoarea de intenţie convenită de autorităţile române cu reprezentanţii FMI pentru contractarea împrumutului a fost aprobată de Guvern, în şedinţa de ieri seară, şi va fi transmisă astăzi oficial Fondului şi Comisiei Europene. "Guvernul se pregăteşte să semneze acordul de împrumut şi am adoptat conţinutul scrisorii de intenţie care va fi înaintată atât Comisiei Europene, cât şi Fondului Monetar Internaţional. În momentul în care vom primi răspunsul, va fi semnat acordul de împrumut. În acest interval, Guvernul are obligaţia de a emite actele normative cerute în acordul de împrumut, care vor pregăti terenul pentru reformele structurale", a declarat, la finalul şedinţei, premierul Emil Boc.
El a arătat că se încearcă găsirea unei soluţii pentru ca salariile să fie majorate în raport cu nivelul inflaţiei pentru persoanele cu venituri reduse, în paralel cu o politică de sprijinire a pensionarilor.
