Economie de criză: Încălzirea pe curent ia faţa celei pe gaze

Românii încep să se reorienteze de la centralele pe gaze naturale către încălzirea locuinţelor pe energie electrică. Criza economică presează românii să realizeze tot mai multe economii iar facturile mari la încălzirea în sistem centralizat şi pe gaze sunt un bun prilej.

Încălzirea pe energie electrică este mai convenabilă pentru încălzirea locuinţelor în detrimentul centralelor pe gaze naturale deoarece acest gen de sisteme sunt de două ori mai ieftine faţă de alternativele pe gaze naturale iar facturile sunt cu 25% mai mici, potrivit unui calcul al companiei AMASS Integral Solution. Combinat cu reorientarea statelor lumii, inclusiv a României, către producerea de energie electrică în centrale nucleare, mult mai ieftin faţă de cele pe cărbune sau gaze naturale, acest tip de încălzire centrală va înregistra un boom pe viitor, a mai precizat compania.

"REVOLUŢIA TERMOPANELOR"
"La momentul actual asistăm la o explozie a cererii de sisteme de încălzire electrică prin pardoseală, mai ales în zona Dobrogea şi Călăraşi. Situaţia este asemănătore cu revoluţia termopanelor: când investiţia este la jumătate faţă de sistemele alternative şi factura lunară e mai mică, totul e urmat de o creştere rapidă. Constatăm o creştere a pieţei de la nişă la masă. Dacă în ianuarie 2008 vindeam astfel de echipamente în valoare totală de 20.000 de euro, în luna ianuarie 2009 suma s-a dublat iar ianuarie nu este o lună prea bună pentru vânzări", ne-a precizat Dana Rulea, directorul firmei.

Goana din ultimii ani după resurse şi creşterea costurilor la exploatarea câm­purilor de gaze naturale au dus la creş­te­rea preţurilor într-un ritm mai mare la gaze naturale faţă de energia elec­trică. Din 2000 şi până în prezent, tarifele la energia electrică au crescut de 3 ori, în timp ce, în cazul gazelor, preţul s-a majorat aproape de 9 ori. Pentru încălzirea unui apartament de 3 camere, de 100 metri pătraţi, factura la energia electrică într-o lună de iarnă s-ar ridica la 300 lei, cu toţi consumatorii casnici cum ar fi frigiderul, calculatorul şi televizorul, în timp ce în cazul gazelor, aceasta este de circa 400 de lei. Un sistem de încălzire electrică prin pardoseală costă 2.000 de euro bucata iar consumul acestuia este de 20W/h pe fiecare metru pătrat.

GAZE SCUMPE, ENERGIE IEFTINĂ
"Orice combustibil importat şi orice resursă naturală aflată pe terminate se scumpeşte, e o certitudine că preţul va urca. Energia electrică e inepuizabilă şi se poate realiza mai ieftin nuclear" a mai spus Dana Rulea. "Era petrolului ieftin se apropie fără nici o îndoială de sfârşit, pe măsură ce rezervele acumulate cu uşurinţă şi fără costuri mari se golesc treptat", se arată şi într-un raport al Erste Group, care mai precizează şi că producţia în numeroase ţări importante, precum Mexic, Norvegia şi SUA, a scăzut. Reamintim că formula de calcul a preţului la gaze naturale urmează cotaţiile barilului de petrol. Analiştii grupului austriac mai menţionează pentru 2009 un preţ mediu de 55 de dolari pe barilul de ţiţei, însă în următorii 3-5 ani acesta ar putea ajunge 200 de dolari pe baril de vreme ce producţia va presupune costuri tot mai ridicate.

Odată ce barilul de ţiţei a ajuns în vara anului 2008 la 147 de dolari pe baril, iar gazul metan era vândut de Gazprom cu 550 de dolari pe mia de metri cubi, foarte multe state ale lumii s-au întors către energia nucleară. România a pus în folosinţă al doilea reactor al centralei de la Cernavodă în toamna lui 2007 iar până în 2015 trebuie să fie gata alte două. Pentru acestea, investiţia totală trebuie să fie de 4 miliarde de euro. Compania mixtă este constituită din Nuclearelectrica, care are 51%, şi Enel, RWE, Iberdrola, ArcelorMittal, Electrabel şi CEZ. Astfel, Nuclearelectrica trebuie să investească 2 miliarde de euro. În plus, ţara noastră se află şi în plin proces de căutare pentru locaţia celei de-a doua centrale nucleare, care să fie gata până în 2020. Deocamdată în carţi au rămas zona Făgăraş de pe Olt, Bacău pe Siret şi Drobeta Turnu-Severin, pe Dunăre.

INDEPENDENŢA ENERGETICĂ
Bulgaria doreşte construirea unei centrale nucleare la Belene iar Turcia a anunţat că este în discuţii cu Rusia pentru construirea unei centrale atomice de 20 de miliarde de dolari. Potrivit International Herald Tribune, chiar şi Kuweit, stat doldora de petrol ia în considerare generarea de curent electric într-o centrală nuclearoelectrică. Italia, care este dependentă de gazele ruseşti pentru energia sa, a semnat un acord cu Franţa pentru construirea de centrale nucleare, punând capăt unui boicot de 22 de ani. În 1987, în urma unui referendum, ca urma­re a accidentului de la Cernobâl, Italia re­nunţase la energia nucleară. Enel a anun­ţat ca are nevoie de 8-10 reactoare. EDF operează 59 de reactoare în Franţa iar 75% din energia consumată de acest stat este nucleară. De asemenea, Suedia, care a interzis în 1980, în urma unui re­feren­dum energia nucleară are de gând să re­vină, în timp ce Marea Britanie do­reşte şi ea renaşterea programului său nuclear.