Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Energia a fost adusă de politicieni în condiția de coloană bugetară prin vehicularea în ochii românilor a crizei energetice și nimeni nu dorește să dea înapoi, chiar cu riscul sărăcirii populației
După 2021, România nu mai are un buget „neutru energetic”. Veniturile generate de energie au devenit una dintre principalele surse de finanțare ale statului, iar această dependență schimbă fundamental discursul despre prețuri, plafonări și protejarea populației. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată că bugetul public a ajuns să fie susținut masiv de scumpirile din energie, iar renunțarea la aceste venituri ar arunca deficitul la niveluri periculoase.
Energia, noul pilon al bugetului României: de ce statul are interesul să mențină prețurile ridicate
România traversează o transformare structurală profundă în modul de finanțare a bugetului public. Dacă până în 2021 energia era un sector important, dar relativ echilibrat fiscal, în ultimii ani aceasta a devenit o coloană vertebrală a veniturilor statului. Datele centralizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI) indică o realitate greu de ignorat: bugetul României este tot mai dependent de scumpirea energiei.
Această schimbare pune într-o lumină complet diferită dezbaterea publică despre plafonări, subvenții și așa-numita „energie ieftină administrativ”. În spatele discursului politic despre protejarea populației, se află o realitate fiscală mult mai dură: statul are un stimulent economic direct pentru menținerea unor prețuri ridicate.
Cum ajunge energia să alimenteze bugetul
Veniturile bugetare provenite din sectorul energetic sunt multiple și consistente. Ele includ:
1. Impozite directe pe companiile din energie
Impozitul pe profit, impozitul pe dividende și taxele suplimentare pentru marile companii transformă perioadele de prețuri ridicate în adevărate „multiplicatoare fiscale”. Cu cât energia este mai scumpă, cu atât cresc profiturile și, implicit, sumele virate la buget.
2. Redevențe și taxe petroliere
Exploatarea resurselor de petrol și gaze generează redevențe importante. Din 2026, acestea vor crește cu aproximativ 40% pentru exploatările onshore, ceea ce va aduce un plus semnificativ de venituri.
3. TVA din energie
TVA-ul este cel mai mare beneficiar al scumpirilor. O creștere de 30% a prețurilor înseamnă automat o majorare echivalentă a bazei de impozitare, fără nicio modificare legislativă.
4. Impozite și contribuții salariale
Salariile ridicate din sectorul energetic aduc venituri suplimentare din CAS, CASS și impozit pe venit.
5. Accize și taxe speciale
Accizele pe carburanți reprezintă una dintre cele mai stabile surse de venit la buget, completate de taxe de mediu și impozite pe cifra de afaceri.
6. Dividendele companiilor de stat
Participațiile statului la marile companii energetice generează anual dividende consistente.
Explozia veniturilor: cifrele care schimbă jocul
Între 2020 și 2025, veniturile directe ale bugetului din energie au crescut spectaculos, de la 45 de miliarde de lei la un vârf de 83 de miliarde în 2022, pentru ca apoi să se stabilizeze în jurul valorii de 60–63 de miliarde anual.
În aceeași perioadă, între 43% și 63% din deficitul bugetar a fost „susținut” de aceste venituri. Fără ele, deficitul ar fi explodat la 10–12% din PIB, un nivel incompatibil cu stabilitatea macroeconomică și angajamentele europene.
Plafonările aplicate consumatorilor nu au anulat avantajul fiscal. Statul a compensat facturile, dar a încasat masiv din TVA, accize și profituri excepționale. Cu alte cuvinte, a redistribuit o parte din bani, dar a păstrat un câștig net major.
Scenariile pentru 2026–2027: miza uriașă a prețurilor
Analiza AEI prezintă două scenarii pentru următorii ani:
Scenariul A – Prețuri mai mari: energie electrică stabilă, gaze +15%, carburanți +10%.
Scenariul B – Prețuri mai mici: energie electrică -30%, gaze -15%, carburanți stabili.
Diferența între cele două variante este colosală: aproximativ 23 de miliarde de lei la buget în 2026–2027, bani care pot face diferența între stabilitate și criză fiscală.
„Diferența dintre „energie scumpă” și „energie ieftină” în 2026–2027 înseamnă cca. 23 mld lei la bugetul de stat — adică exact spațiul fiscal pe care România nu îl are”, a declarat Dumitru Chisăliță, Președinte AEI.
Criză pentru populație, șoc pozitiv pentru buget
Paradoxul este evident: ceea ce pentru populație și industrie a fost o criză severă, pentru stat a devenit o mană financiară.
„Explozia prețurilor la energie din 2022–2023 a fost percepută public drept o criză. Pentru populație și industrie, a fost exact asta. Pentru buget, însă, a fost un șoc pozitiv de venituri. Energia a ajuns să susțină aproximativ 45–63% din deficitul bugetar în 2022–2025. Fără această contribuție excepțională, deficitul ar fi depășit 10–12% din PIB — nivel incompatibil cu stabilitatea macroeconomică și cu angajamentele europene. Întrebarea nu mai este dacă energia este importantă pentru buget. Întrebarea este dacă bugetul poate rezista fără energie scumpă”, a declarat Dumitru Chisăliță, Președinte AEI.
De ce nimeni nu vrea să dea înapoi
Această dependență explică reticența politică față de o liberalizare reală și o scădere durabilă a prețurilor. Politicile de „energie ieftină” sunt profund anti-buget, în timp ce politicile de „energie scumpă” sunt anti-consumator.
România se află astfel într-un echilibru fragil: statul are nevoie de bani, iar energia scumpă oferă soluția rapidă. Costul? Sărăcirea populației, pierderea competitivității industriei și accentuarea inegalităților sociale.
Citește pe Antena3.ro
