x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Eroare de 600% la vânzarea frumuseților din România

0
Autor: Cristian Anton 15 Oct 2018 - 12:50
Eroare de 600% la vânzarea frumuseților din România
Vezi galeria foto


Turismul românesc rămâne una din industriile cele mai slab dezvoltate, în pofida unui potenţial apreciat unanim ca fiind de excepţie. Guvernele de după 1990 au întocmit tot soiul de strategii, în care preiau aceleaşi probleme, rămase nerezolvate de la un masterplan la altul. Numărul de turişti străini creşte în procente aproape nesemnificative, comparativ cu vecinii bulgari, de pildă, care au devenit o adevărată forţă în domeniu, în timp ce încasările la buget rămân mai degrabă modeste şi departe de estimările anterioare, care se dovedesc nerealiste. Aşa a ajuns România să raporteze în 2016 încasări din turism de 1,3 miliarde de euro, în condiţiile în care un masterplan din 2007 prognoza pentru acel an venituri practic neverosimile, de peste şapte miliarde de euro.

 

Încasările din turism au reprezentat în 2017 circa 2,24 miliarde de euro, în creştere faţă de 2016, când se raportau venituri de 1,3 miliarde de euro din această industrie. Sumele înseamnă o pondere în PIB-ul României de aproximativ 1%, mult sub media de 5% înregistrată în Uniunea Europeană. Realizările sunt foarte mici raportate la optimismul arătat în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007- 2026.

 

7 miliarde de euro pronosticau guvernanţii în 2007 că va obţine România din turism în anul 2016

 

În acel document guvernamental, se prognozau venituri din turism de peste 4,5 miliarde de euro în anul 2011, ceea ce reprezentau o pondere în PIB de 4,3%, iar pentru anul 2016 încasări de aproape şase ori mai mari decât s-au obţinut în realitate, cu o pondere de 4,9% în PIB-ul naţional. Acelaşi document indică venituri de 10,7 miliarde de euro în anul 2021 şi peste 16 miliarde de euro în anul 2026, când turismul ar urma să contribuie cu 6,9% din PIB.

 

Statul investeşte la fel de puţin

Realizările sunt pe măsura investiţiilor făcute de autorităţi în dezvoltarea acestei industrii. Astfel, dacă în 2007 România avea alocat un buget de 13,6 milioane de euro pentru promovarea turismului, acesta a ajuns în 2018 la doar 14 milioane de euro. Este de la sine înţeles că o astfel de abordare nu poate aduce salturi semnificative, iar strategiile sunt şi acum o înşiruire de “vom face” şi “vom drege”, alipite listei de frumuseţi şi obiective turistice ale României. Nu e nicio surpriză aici atitudinea adoptată prin “Master Planul investiţiior în turism” , aprobat în august 2018 de Guvern, care “are ca obiectiv principal dezvoltarea comunităţilor locale din zonele cu potenţial turistic ridicat, prin creşterea investiţiilor publice în infrastructura turistică”.

 

„Noutăţile” actualei strategii, vechi de când lumea

„Se urmăreşte dezvoltarea competitivă a turismului prin identificarea, evaluarea, prioritizarea pe forme de turism şi o direcţionare eficientă a investiţiilor publice, dezvoltarea unei reţele de destinaţii turistice competitive pe plan internaţional, valorificarea durabilă a specificului local şi a elementelor de identitate naţională prin turism şi promovarea unei abordări integrate a politicii turistice la nivelul regiunilor, prin dezvoltarea durabilă a turismului”, se mai arată în noul Master Plan, care reia teme precum dezvoltarea turismului de sănătate, a domeniului schiabil, a infrastructurii turistice de agrement, dar şi dezvoltarea echilibrată şi integrată a zonei turistice din Delta Dunării şi a staţiunilor de pe litoralul Mării Negre, a infrastructurii turistice de-a lungul Dunării şi cea din zona montană înaltă şi extinderea infrastructurii de vizitare din ariile naturale protejate, altele decât cele din zona montană. Adică exact acţiunile asumate şi de strategiile anterioare, la fel de vagi şi lipsite de impact real în economie.

 

Discrepanţe uriaşe de cifre

Unul din motivele pentru care turismul nu a cunoscut o dezvoltare serioasă rezidă, în special, în atitudinea guvernanţilor. Master Planul din 2007 menţionează explicit faptul că autorităţile exagerează numărul de turişti străini, falsificând, astfel, cifrele reale. În acest context, Master Planul din 2007 vorbeşte despre un număr uluitor, de peste şase milioane de străini care au vizitat România în anul 2006, pentru ca în 2017 autorităţile să raporteze un număr de doar 156.600 de turişti străini. Discrepanţele sunt de domeniul incredibilului şi pune un mare semn de întrebare cu privire la capacitatea reală a guvernanţilor de a-şi monitoriza propriile informaţii.

 

Cauzele subdezvoltării au rămas aceleaşi

Master Planul din 2007 enumeră o serie de cauze care au dus la subdezvoltarea turismului românesc. Îngrijorător este faptul că acestea au rămas perfect valabile şi mai bine de un deceniu mai târziu. Astfel, autoritatea de turism „nu are o strategie de marketing clară, bazată pe o înţelegere deplină şi profundă a caracteristicilor si tendinţelor pieţei”, se spunea în 2007. Sunt aceleaşi lucruri reproşate şi în prezent guvernanţilor de către operatorii din turism.

  • “Birourile din străinătate au semnalat faptul că nu primesc indicaţii strategice cu privire la poziţionarea pe piaţă şi la segmentarea publicului ţintă, şi niciun sprijin adecvat pentru activitatea acestora”, se arată în documentul din 2007. În prezent, birourile de turism din străinătate au fost pur şi simplu desfiinţate şi s-a rezolvat astfel problema promovării în străinătate.
  • “Programul amplu şi recent extins de participare la târgurile de turism nu este monitorizat sau evaluat în ce priveşte criterii cum ar fi creşterea încasărilor/veniturilor din turism, sau realizarea de contacte noi cu tour operatori. Impactul şi eficienţa participării la târgurile de turism este, astfel, necunoscută”, susţin autoriii Master Planului din 2007. Situaţia este valabilă şi azi, când prezenţa României la târgurile de turism este, de multe ori, penibilă.
  • “România nu este bine reprezentată pe site-urile de turism (…), stilul şi designul sunt depăşite ca aspect şi conţin informaţii eronate”, în timp “gama de materiale promoţionale este vastă, dar numeroase elemente au un impact redus asupra pieţei şi/sau au un design care este considerat drept „demodat” de către consumatorii de pe pieţele vestice”, apare în documentul din 2007, care prezintă astfel o stare de fapt actual şi în prezent, când promovarea României, atât cât se mai face, este unanim apreciată ca demodată.
  • “România nu are o imagine clară sau puternică cu privire la piaţa de turism, iar brandul turistic transmite mesaje necoerente. „Simply Surprising” implică faptul că vizitatorii consideră că experienţa lor din această ţară le depăşeşte aşteptările însă nu ia în considerare faptul că surprizele pot fi şi neplăcute – fapt ce poate chiar amplifica anumite probleme de mică amploare”, se mai arată în Master Planul din 2007, ceea ce ne permite să constatăm o perpetuare a acestei situaţii, cu România care nu are nici acum o imagine clară şi puternică în turismul mondial.

 

Politicienii, principala frână în turismul românesc

Turismul românesc este şi acum coordonat de actori politici, fără pregătire în domeniu, astfel încât aplicarea unei strategii pe termen lung este imposibilă, iar acest lucru era arătat şi în Master Planul din 2007: “Nu există o declaraţie clară sau detaliată cu privire la direcţiile de strategie în dezvoltarea generală a turismului, sau în guvernarea designului şi execuţiei campaniilor de marketing şi de promovare întreprinse pe pieţele interne şi externe. Acest lucru este determinat în mare măsură de schimbările frecvente ale posturilor cheie din ANT (actualul Minister al Turismului- n.red.) şi de faptul că majoritatea posturilor de conducere sunt ocupate pe baza criteriilor politice şi nu prin recrutare pe criterii profesionale”. În aceste condiţii, autoritatea guvernamentală “este în general apreciată negativ atât de către administraţiile regionale/municipale cât şi de către sectorul turistic privat pentru că nu corespunde nevoilor şi planurilor acestora de dezvoltare”, iar “în ce priveşte activităţile de marketing şi de promovare, există adesea un conflict între ceea ce sectorul privat consideră necesar şi ceea ce ANT (Ministerul Turismului- n.red) – care acţionează de multe ori conform criteriilor politice – decide să finanţeze”. Altfel spus, factorul politic este cel care frânează, în realitate dezvoltarea turismului. Pe de altă parte, “industria turismului este dezorganizată şi nu reuşeşte să influenţeze în mod unitar politica Guvernului. Absenţa unei comunicări coerente şi cooperării dintre sectorul public şi cel privat afectează dezvoltarea viitoare a acestei industrii”.

 

“Sectorul ospitalităţii din Romania înregistrează o criză acută de personal calificat şi instruit iar acest lucru afectează performanţele generale în servicii”, se constata în anul 2007, pentru ca toţi operatorii din turismul anului 2018 să reclame acelaşi lucru: criza acută de personal calificat, din cauza unui sistem de educaţie nepotrivit. În prezent, patronatul din industrie apreciază o lipsă de cel puţin 50.000 de angajaţi în domeniu, situaţie în care calitatea serviciilor oferite va lăsa în continuare de dorit.

 

Gunoaiele turiştilor, o problemă nerezolvată

Acum mai bine de 10 ani, o problemă majoră pentru turismul românesc erau gunoaiele care sufocau practic toate obiectivele turistice. “Un alt aspect urgent al prezenţei gunoaielor în ţară, în special gunoaiele din zonele rurale, pe lângă zonele de atracţie turistică şi drumurile de acces la zonele turistice. Cantitatea de gunoaie (în special bidoane de plastic, de asemenea sticle, cutii din metal etc) care poluează râurile, pârâurile, drumurile şi potecile este enormă. În general aceasta creează o impresie puternic negativă turistilor”. În 2018, munţii de gunoaie au rămas aceeaşi, ba chiar mai mari decât în trecut.

 

 

Litoralul constănţean rămâne principala atracţie turistică a ţării. Cu toate acestea, majoritatea românilor aleg nisipurile din Bulgaria şi Grecia, care oferă condiţii incomparabil mai bune

 

România are mereu aceleaşi standuri “obosite” la târgurile internaţionale de turism. Materialele de prezentare sunt vechi de ani de zile, iar potenţialii turişti străini ne ocolesc, atraşi de ofertele mult mai profesioniste ale vecinilor noştri


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Mai mulți retaileri au fost amendați pentru comercializarea de măști neconforme

Mai mulți retaileri au fost amendați pentru comercializarea de măști neconforme
Mai multe supermarketuri și farmacii au fost amendate pentru comercializarera de măști de protecție neconforme. Printre acestea se află Lidl, Kaufland, Mega Image, Auchan, Altex, Profi, Dedeman, DM, dar și...

Vaccinul împotriva COVID-19 ia din strălucirea aurului

Vaccinul împotriva COVID-19 ia din strălucirea aurului
Analizele efectuate de experții Autorității de Supraveghere Financiară au relevat faptul că, în ultima perioadă, cotația aurului pe bursele internaționale a scăzut brusc, pe fondul informațiilor referitoare...

România, printre țările UE care alocă cei mai puțini bani pentru cercetare și dezvoltare

România, printre țările UE care alocă cei mai puțini bani pentru cercetare și dezvoltare
România, Malta, Cipru, Letonia, Irlanda, Slovacia, Bulgaria și Lituania alocă cel mai puțin pentru dezvoltare și cercetare, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Astfel,...

Investitorii străini, speriați de pandemie

Investitorii străini, speriați de pandemie
Investițiile străine în România au scăzut la mai puțin de jumătate în 2020, față de 2019, atât ca valoare alocată, cât și - mai grav - ca număr de societăți înființate aici. Pe lângă mai vechile...

Panouri solare pentru HoReCa, nu și pentru populație

Panouri solare pentru HoReCa, nu și pentru populație
Industria ospitalității așteaptă de la Guvern ghidul solicitantului pentru a aplica pe noul program de sprijin, prin care hotelurile, pensiunile și restaurantele ar putea să-și monteze panouri solare. Prin...

Românul împrumută 6 lei la 10 ținuți în bancă

Românul împrumută 6 lei la 10 ținuți în bancă
Gradul de creditare, calculat ca raport dintre totalul împrumuturilor și cel al depozitelor bancare, a scăzut ușor în timpul crizei COVID-19. Județele sărace, cu economii scăzute, se dovedesc mai prudente...

Robotul care alege angajatul ideal

Robotul care alege angajatul ideal
Primul asistent virtual de recrutare din România a fost lansat pe piaţa de resurse umane. O platformă acționează ca un fel de robot care citește CV-urile solicitanților de joburi și selectează persoanele...

VIDEO. Cîțu: Deficitul după primele 10 luni este de 74,04 miliarde de lei, adică 7% din PIB

VIDEO. Cîțu: Deficitul după primele 10 luni este de 74,04 miliarde de lei, adică 7% din PIB
Galerie Foto Deficitul bugetar după primele zece luni din acest an este de 74,04 miliarde de lei, respectiv 7% din PIB, a anunțat joi, într-o conferință de presă, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. „Deficitul după...

Vânzările de mașini electrice vor crește cu 30% pe an, în următorul deceniu

Vânzările de mașini electrice vor crește cu 30% pe an, în următorul deceniu
Autovehiculele electrice vor înregistra un salt semnificativ în următorul deceniu. Vânzările acestora vor crește cu 30% pe an, ceea ce înseamnă că una din trei mașini noi, achiziționate la nivel gloval, va fi...

Ionuț Dumitru spune care sunt soluțiile pentru ieșirea din criza economică

Ionuț Dumitru spune care sunt soluțiile pentru ieșirea din criza economică
România are nevoie de o colectare ma bună de colectare a taxelor, și nu de creșterea impozitelor. Totodată, deficitul bugetar mare trebuie să scadă, iar impozitele nu trebuie nici să crească, pentru că asta ar...

Joc în lumea banilor   

Joc în lumea banilor   
Galerie Foto Educația financiară este esențială în formarea viitoarelor generații de adulți, dar România nu excelează deloc la acest capitol. Conform unui studiu al Băncii Mondiale, țara noastră ocupă locul 124 din ...

Terenurile agricole mari se pot vinde doar cu avizul MADR

Terenurile agricole mari se pot vinde doar cu avizul MADR
Vânzarea de terenuri agricole aflate în extravilan cu o suprafaţă mai mare de 30 hectare va fi atestată doar prin avizul final emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), arată o ordonanță de...

Facturile IMM-urilor, garantate de stat

Facturile IMM-urilor, garantate de stat
Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat în valoare de 1,043 miliarde de lei (216 milioane de euro) introdusă de România pentru a susţine IMM-urile afectate de pandemia de coronavirus. Concret,...

Idei de investiții pentru a-ți crește nivelul de trai

Idei de investiții pentru a-ți crește nivelul de trai
În zilele noastre, stabilitatea financiară, în urma căreia apare prosperitatea, reprezintă un obiectiv pentru majoritatea oamenilor. Oricine își dorește o viață mai bună, din toate punctele de vedere, iar...
Serviciul de email marketing furnizat de