x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Esenţialul: puterea de cumpărare

0
Autor: Adrian Vasilescu 30 Apr 2008 - 00:00
Esenţialul: puterea de cumpărare


BIOGRAFIA INFLAŢIEI ● Cum se văd România şi românii în oglinda preţurilor
Ar putea exista o tentaţie: aceea de a considera că nu bogaţii sînt cei care se tem de preţurile în creştere. Dar cîţi oameni sînt bogaţi în România de astăzi şi pe ce bază am putea să stabilim cine e bogat şi cine nu este?



BIOGRAFIA INFLAŢIEI ● Cum se văd România şi românii în oglinda preţurilor
Ar putea exista o tentaţie: aceea de a considera că nu bogaţii sînt cei care se tem de preţurile în creştere. Dar cîţi oameni sînt bogaţi în România de astăzi şi pe ce bază am putea să stabilim cine e bogat şi cine nu este?


Sînt întrebări pe care le-am auzit de multe ori în anii din urmă. Niciodată însă n-a dat cineva un răspuns la aceste întrebări. Nici Institutul Naţional de Statistică nu ne-a dat vreun indiciu în acest sens.


Pe bogaţi nu-i numără nimeni

Un cunoscut om de afaceri s-a apucat să schiţeze cîndva, într-un interviu, o definiţie. Era însă în exclusivitate emoţională şi deci fără nici o valoare sociologică. El se destăinuia reporterului că în clipa în care, intrînd într-un restaurant, s-a uitat la ce ar putea mînca fără să-l intereseze preţurile… a înţeles că a ajuns bogat. Poate că un astfel de punct de vedere nu-i tocmai lipsit de semnificaţie. Deducînd de aici că există oameni pe care îi interesează ce pun în coşul lor de consum, şi nu cît costă acest coş.

Dar această realitate poate fi proprie numai rentierilor. Bogaţii care muncesc, fiind implicaţi în afaceri – şi, prin urmare, nevoiţi să cumpere forţă de muncă, să se aprovizioneze pentru activitatea de producţie, să facă achiziţii cu caracter investiţional – sînt cei dintîi care se tem de inflaţie. Pentru că ei fac cumpărături în stil mare şi preţurile în creştere le umflă costurile de producţie.

Chiar şi bogaţii care fac inflaţie, umflînd artificial preţurile de vînzare, cînd ajung s-o suporte, căci şi ei devin vrînd-nevrînd cumpărători, se înfricoşează. Fiindcă una e să plăteşti o masă la restaurant, chiar avînd mai mulţi invitaţi, şi cu totul alta să faci cumpărături pentru producţia unei fabrici sau chiar a unui restaurant şi, cum nu în puţine cazuri am văzut oameni de afaceri care au ajuns la faliment din cauza scumpirii materiilor prime, cum să nu se teamă bogaţii de inflaţie?

Sigur, există şi un pol opus. De  inflaţie se tem mai ales săracii. Dar pe ei cum îi numărăm? Ştim cîţi sînt? Avem criterii  să-i definim?


Obsesia evadării din sărăcie

Prin anii ’60, la începutul lor, un mare economist american, Paul A. Samuelson, gîndea că, dacă o familie, din venitul total, reuşeşte să cheltuiască pentru o hrană consistentă mai puţin de o treime, îndeplineşte condiţia evadării din sărăcie. Pentru că oricît de mare ar fi pofta de consum a familiei, dincolo de cerinţele coşului alimentar, trei sferturi din venit îi vor ajunge ca să-şi achite celelalte facturi.

Aşadar, de aici în jos începea sărăcia. Dar dacă familia trebuia să-şi procure şi o locuinţă? Desigur, lucrurile începeau să se complice. Dacă din cele trei sferturi rămase din venit, după ce a rezolvat cu factura alimentară, familia putea să-şi plătească şi rata la bancă pentru casă, totul era în ordine. Să plăteşti 20-30 de ani un credit nu-i deloc uşor. În schimb, e constrîns timpul să alerge repede. Primeşti casa imediat şi plăteşti o viaţă. E mai bine decît să pătimeşti o viaţă, economisind, şi să-ţi cumperi casa abia cînd eşti bătrîn. Se recurge aici la împărţirea poverii: banca plăteşte casa şi familia plăteşte consumul din venituri curente.

Dar să vedem ce înseamnă astăzi împărţirea poverii cheltuielilor. Atunci, în anii ’60, cînd Samuelson îşi lansa judecata despre graniţa dintre sărăcie şi clasa de mijloc, lumea nu fusese încă răvăşită de marile crize energetice. Barilul de petrol costa cîţiva dolari. Aşa că socoteala făcută de economistul american putea să aibă acoperire în realitatea acelui timp. O familie care îşi asigura hrana doar cu o treime din venit, în condiţii cantitative şi calitative optime, avea toate motivele să spere în general – şi nu doar în privinţa coşului alimentar – la evadarea din sărăcie.


Nu-i totul salariul mediu

Astăzi însă, lucrurile nu mai sînt atît de simple. Lumina şi căldura se scumpesc fără încetare. Mai degrabă am putea să socotim că unei familii îi va fi greu să aspire la o bunăstare decentă dacă nu-şi acoperă cu cel mult o treime din venit toate cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei. Cu atît mai mult, în aceste condiţii, confortul e tot mai greu de asigurat fără credite bancare. Mai cu seamă casa. Cîţi români îşi permit să-şi facă însă o casă din venituri curente sau din propriile economii? Sau cîţi români îşi permit să-şi facă o casă cu credit de la bancă?

De fapt, puterea de cumpărare contează. Şi contează avuţia familiei. Pentru că, fără casă, nu cu 300 de euro pe lună, cît e acum salariul mediu în România, ci cu 500 de euro tot sărac eşti. Dar cu o gospodărie sănătoasă, cu vaci cu lapte, cu păsări, cu legume în grădină nu vei fi decît rareori sărac.

Sînt, în Romînia la început de secol XXI, şi cocioabe, şi oameni în mizerie, şi familii care n-au nici o şansă, oricît de mică, să primească de la vreo bancă nu un credit pentru o casă, ci măcar un credit de consum cu care să-şi îmbunătăţească viaţa de zi cu zi. E un fapt cert: nicăieri în zonele "cu umbră" nu vin băncile să deschidă umbrele şi să-i apere pe oamenii săraci de vremea rea. Nu-i ăsta rostul băncilor. Important însă e altceva: că la interferenţa zonelor luminoase, aflate în extindere, cu cele întunecate, e tot mai mare şansa bunăstării. Aici, în aceste zone – care, departe de a fi închise, sînt deschise, în sensul că mulţi săraci sînt absorbiţi în clasa de mijloc – cresc posibilităţile pentru nenumărate familii ca din veniturile curente să-şi finanţeze în bună parte cheltuielile curente, în timp ce banii pentru case şi pentru bunuri de folosinţă îndelungată să-i împrumute de la bănci.


"Cum", şi nu "Cînd", aceasta-i întrebarea...

Nu trăim doar ca să consumăm. Dar consumăm ca să trăim. Iar ca să putem consuma, ţinînd seamă de nevoi, de plăceri şi de capricii, că doar oameni sîntem, sînt cerute două condiţii. Ambele esenţiale.

Prima: să cîştigăm bani. Desigur, bani sănătoşi, scoşi din muncă performantă, cu care să acoperim cererea de consum.
A doua: să găsim pe piaţă o ofertă îndestulătoare, desigur diversificată. Ofertă care să corespundă cererii noastre de consum.
Fără cele două condiţii, care să fie îndeplinite simultan, cercul consumului nu se închide. Putem să avem bani, chiar foarte mulţi, dar să rămînem cu ei în buzunar (sau în contul de la bancă) dacă oferta pieţei este neîndestulătoare. Sau necorespunzătoare structural şi calitativ.

Un lucru e cert: românii, cu excepţia unor categorii înstărite, încă nu trăiesc bine. Iar clasa de mijloc, de care societatea românească are nevoie ca de aer, e abia în formare. Mai avem de aşteptat pînă cînd clasa de mijloc va fi, pentru economia noastră, un motor performant care s-o împingă înainte.

Cînd vom trăi altfel? Nu ştiu! De altfel, nici nu cred că aceasta e întrebarea: "Cînd?". Ci cu totul alta: "Cum?". E imposibil astăzi să prezicem cu exactitate nu ziua sau luna, ci măcar anul în care vom trece pragul către un alt nivel de viaţă, adaptat standardelor moderne. În schimb, e posibil să învăţăm temeinic cum să ne grăbim, chiar dacă încet, ca să prindem trenul bunăstării. Prima condiţie fiind încetinirea inflaţiei. Puterea de cumpărare, în ţară, creşte pe măsură ce scade inflaţia.
Citeşte mai multe despre:   economic,   să-şi,   sînt

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

România, pe ultimul loc în UE la bugetul alocat de guvern pentru cercetare

România, pe ultimul loc în UE la bugetul alocat de guvern pentru cercetare
România a fost pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după bugetul alocat de guvern pentru cercetare şi dezvoltare în 2020, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de...

50% dintre angajaţi și-au căutat un nou loc de muncă în ultimele 12 luni

50% dintre angajaţi și-au căutat un nou loc de muncă în ultimele 12 luni
Aproximativ 50% dintre angajaţi au început să-ș caute un nou job, dar au renunţat la acesta cel puţin o dată în ultimele 12 luni, arată un studiu realizat de compania de recrutare GI România şi Dora Market...

Fondul Proprietatea dezaprobă schimbarea conducerii Salrom

Fondul Proprietatea dezaprobă schimbarea conducerii Salrom
Franklin Templeton International Services, în calitate de administrator de fond de investiții alternative și administrator unic al Fondului Proprietatea, își exprimă dezamăgirea față de schimbarea membrilor...

Klaus Iohannis a promulgat Legea consumatorului vulnerabil. Care sunt ajutoarele acordate de stat

Klaus Iohannis a promulgat Legea consumatorului vulnerabil. Care sunt ajutoarele acordate de stat
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Aceasta se va aplica dn 1 noiembrie 2021. Proiectul a fost aprobat...

UPDATE Fostul Combinat Chimic Făgăraș a fost demolat. Va fi construită o fabrică de peleți

UPDATE Fostul Combinat Chimic Făgăraș a fost demolat. Va fi construită o fabrică de peleți
O fabrică de peleți va fi construită în locul Combinatului Chimic de la Făgăraș. Clădirile acestuia au fost detonate controlat, miercuri, în cadrul unei acțiuni spectaculoase. Primarul orașului Făgăraș...

Nord Stream 2: încep probele și problemele

Nord Stream 2: încep probele și problemele
Cel mai controversat proiect gazier din Europa - Nord Stream 2 - se apropie de momentul punerii în funcțiune. Probele mecanice la primul fascicul de conducte au început încă din 11 iunie, iar la sfârșitul...

Românii preferă investițiile în tehnologie și energie

Românii preferă investițiile în tehnologie și energie
Investitorii români individuali sunt mai predispuși să investească în acțiuni și în criptoactive în următoarele 12 luni, potrivit unui sondaj recent comandat de platforma de investiții eToro. În ce...

Peste 60% dintre antreprenorii români nu resimt creșterea economică

Peste 60% dintre antreprenorii români nu resimt creșterea economică
Creșterea economică de 13%, peste nivelul anticipat, anunțată recent de Guvern, nu se reflectă în realitatea din mediul de business, susțin cei mai mulți antreprenori români, potrivit unui studiu realizat de...

Ce spune Raluca Turcan despre angajații din asistență socială care nu se vaccinează anti COVD-19

Ce spune Raluca Turcan despre angajații din asistență socială care nu se vaccinează anti COVD-19
Ministrul Muncii, Raluca Turcan, întrebată unde vor lucra angajații centrelor rezidențiale care refuză vaccinarea, a repetat de mai multe ori același răspuns, fără detalii: angajatorul poate „reașeza schema...

Ministrul Energiei anunță măsurile luate pentru electricitatea și gazele consumatorilor casnici

Ministrul Energiei anunță măsurile luate pentru electricitatea și gazele consumatorilor casnici
Galerie Foto Consumatorii casnici vor primi o subvenție de 18 bani/kWh la factura de energie electrică, iar factura de gaz va fi compensată în proporție de 25%, a anunțat la finalul ședinței de Guvern ministrul Energiei...

Bogdan Chirițoiu: În materie de prețuri la energie, ce fac alte țări, o să facem și noi

Bogdan Chirițoiu: În materie de prețuri la energie, ce fac alte țări, o să facem și noi
În materie de intervenții asupra prețurilor la energie, autoritățile române vor lua același tip de măsuri luate de alte state, a declarat miercuri președintele Consiliului Concurenței Bogdan...

Florin Cîțu: Am discutat despre plafonarea prețului la gaze

Florin Cîțu: Am discutat despre plafonarea prețului la gaze
 Premierul Florin Cîțu a anunțat că în cadrul ședinței de Guvern de miercuri s-a discutat despre plafonarea prețurilor la gaze. Sunt mai multe variante, vom lua o decizie săptămâna viitoare, a spus...

PNRR: Comisia Europeană cere României un calendar de înlocuire a cărbunelui

PNRR: Comisia Europeană cere României un calendar de înlocuire a cărbunelui
Aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care implică fonduri de 29 miliarde euro, presupune respectarea de către autorităţile române a mai multor condiţii, inclusiv legate de sectorul...

Electricitatea ajunge la cote alarmante. La ce preț a ajuns pe bursă

Electricitatea ajunge la cote alarmante. La ce preț a ajuns pe bursă
Media de tranzaţionare a energiei pe platfoma spot a bursei de electricitate OPCOM a fost pentru luna august de 113 euro pe MWh, nivel istoric în România, niciodată până acum nefiind depăşit pragul de 100 de euro...
Serviciul de email marketing furnizat de