x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Europenii vor “teste de stres” la centralele nucleare

0
14 Mar 2011 - 17:24

Experţii europeni în energie nucleară se vor întâlni în această săptămână la Bruxelles pentru a discuta despre potenţialele ramificaţii ale problemelor pe care Japonia le are cu răcirea reactoarelor afectate de cutremurul de 8,9 grade şi tsunami-ul care a venit după.

Austria, care nu foloseşte deloc energia atomică, a propus ca centralele nucleare europene să fie supuse unor “teste de stres” asemeni băncilor, pentru a vedea cât de sigure sunt unităţile atomice. Trebuie sa verificăm “siguranţa centralelor nucleare în eventualitatea unui cutremur şi starea sistemelor acestora de răcire şi a celor de reţinere a radiaţiilor”, a declarat Nikolaus Berlakovich, ministrul austriac al Mediului, transmite EUObserver. România va fi direct afectată de eventuale măsuri suplimentare deoarece operează două reactoare pe platforma de la Cernavodă, iar acestea produc 18% din consumul său energetic.

Elveţia a anunţat deja că stopează procedurile pentru autorizarea a trei noi centrale nucleare, în vreme ce India şi China au cerut verificarea unităţilor sale.

Germania va suspenda şi ea planul de prelungire cu 12 ani a activităţii la centralele sale nucleare, agreat în 2009, potrivit surselor citate de revista Focus.

Aproape 60.000 de oameni au ieşit sâmbătă pe străzile Germaniei pentru a protesta împotriva folosirii energiei nucleare. Oamenii au format un lanţ uman între oraşul Stuttgart şi o centrală nucleară aflată la 45 de kilometri. Protestul era planificat dinainte de cutremurul din Japonia.

Gunther Oettinger, comisarul european pentru Energie, se va întâlni săptămâna aceasta cu autorităţile nucleare din ţările membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, şi cu grupurile europene care vând tehnologii nucleare sau operează centrale. Întâlnirea are loc “pentru a evalua consecinţele accidentului şi lecţiile ce pot fi trase din evenimentele din Japonia”. “Dacă este nevoie, pot fi luate acţiuni proactive pentru a se adresa situaţiei din UE”, a anunţat Comisia Europeană într-un comunicat.

Între Gazprom şi nuclear

Ottinger este cunoscut a fi un suporter al energiei nucleare, văzută drept un mijloc de diversificare a blocului european de gazele naturale provenite din Rusia. Comisia Europeană a propus în noiembrie 2010 ca statele membre UE să îşi îngroape deşeurile radiactive în depozite adânci pe viitor, dar grupurile pentru protecţia mediului spun că măsura este doar de ochii lumii.

Cea mai mare parte a Europei se bazează pe energie nucleară pentru că aceasta este ieftină iar industria europeană poate fi competitivă având costuri mai mici cu energia. Spre comparaţie, China şi India se bazează pe mâna de lucru ieftină, spre deosebire de Europa, unde salariile sunt mari.

Europa, plină de reactoare

Franţa este al doilea producător mondial de energie nucleară după SUA şi are 19 centrale şI 58 de reactoare iar EdF este cea mai mare companie nucleară din lume. Aceasta este urmată de Marea Britanie, cu 9 centrale şi 19 reactoare, Germania – 12 centrale şi 17 reactoare, Suedia – 7 centrale cu 16 reactoare, Spania – 6 centrale şI 9 unităţi, Belgia – centrale şI 7 reactoare.

Pe listă urmează Cehia – cu 6 reactoare, Finlanda, Ungaria şi Slovacia cu câte 4 reactoare; România, Olanda şi Bulgaria – cu câte două iar Grecia, Lituania şi Slovenia au câte unul. Ca pondere în consum, Lituania produce 76,2%, urmată de Franţa, cu 75,2%, Slovacia – 53,6%, Belgia – 51,7%.

Unele state, precum Austria şi Italia nu au deloc reactoare, dar Italia are un program de “renaştere nucleară” şi vrea obţinerea unui sfert din energia consumată să fie din surse nucleare în viitorul apropiat. Austria a criticat deja planul german aprobat în 2009 de a prelungi durata de viaţă a reactoarelor sale în medie cu 12 ani. Ecologiştii austrieci au cerut deja închiderea centralelor din Slovenia şI Austria. De asemenea, austriecii sunt speriaţi de desele defecţiuni de la centrala de la Temelin, din Cehia. În Germania deja cancelarul Angela Merkel a cerut autorităţilor responsabile cu securitatea nucleară şI miniştrilor competenţi ridicarea nivelului de securitate la centrale.

Estul Europei, sensibil

Ţările din Estul Europei se bazează pe mai multe proiecte nucleare care ar trebui să intre în producţie anii viitori. România intenţionează construirea a încă două reactoare pe platforma de la Cernavodă, pe tehnologia candiana CANDU, în valoare de 4 miliarde de euro. De asemenea, ţara noastră caută locaţie pentru o a doua centrală nucleară, care ar fi urmat să fie construite pe tehnologie franceză, Areva şi EdF, dar planurile pentru aceasta au rămas în ceaţă o dată cu venirea crizei şi lipsa banilor. De asemenea, Bulgaria vrea să construiască o centrală la Belene, după ce la aderarea din 2007 la UE a fost forţată să închidă patru unităţi de la Kozlodui din cauză că nu respectau standardele europene. Organizaţiile ecologiste au protestat împotriva realizării acesteia într-o zonă sensibilă din punct de vedere seismic deoarece aceasta ar fi prima construită în UE care să se bazeze pe tehnologie rusească. Între timp, a sosit criza iar Bulgaria şi Rusia nu se mai înţeleg aşa bine.

Lituania şI Polonia au şi ele planuri nucleare, ca şi Cehia şi Slovacia.

Autorităţile şi populaţia au încă în minte imaginile dezastrului nuclear de la Cernobîl, din 1986, când un explozia a dus valuri de radiaţie în toată Europa, din Suedia până în România.

Domeniul nuclear este unul aproape închis, în care doar puţine companii activează. Cei mai importanţi producători europeni sunt giganţii francezi EdF şI GdF SUEZ. Cei mai importanţi producători de reactoare sunt Areva (Franţa) şi Siemens (Germania), dar în domeniu mai activează şi Alstom şi Schneider Electric (Franţa) şi ABB (Elveţia). În afara Europei Rosatom (Rusia) este unul dintre cei mai mari jucători mondiali, împreună cu Korea Electric Power Corp, deţinută de statul sud-corean şI de Westinghouse, o unitate a japonezilor de la Toshiba.

Citeşte mai multe despre:   mediu,   dezastrelor,   austria,   germania,   cernavoda,   tsunami,   poluare,   nuclear,   nuclearelectrica,   explozie,   centrala nucleara

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Şoc pe piaţa valutară: Euro a ajuns la un nou maxim istoric în raport cu moneda națională

Şoc pe piaţa valutară: Euro a ajuns la un nou maxim istoric în raport cu moneda națională
Euro a atins vineri un nou maxim istoric, a treia zi la rînd, fiind cotat la BNR la 4.8750 lei, cu o creștere de 0,06% față de maximul precedent, atins miercuri, la 4,8722 lei.   Acesta este al cincilea...

Cât se va devaloriza leul în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla cu inflația

Cât se va devaloriza leul în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla cu inflația
Leul va ajunge la 4,9777 lei/euro, iar rata inflației va ajunge la 2,94% până în septembrie 2021, prognozează analiștii CFA România.  "În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, 90% dintre...

Șomajul a crescut la 5,4% trimestrul doi din 2020. Numărul angajaților a scăzut la 65,2%

Șomajul a crescut la 5,4% trimestrul doi din 2020. Numărul angajaților a scăzut la 65,2%
Șomajul a crescut în trimestrul doi la 5,4%, cu 1,1% mai mult față de perioada anterioară. Rata de ocupare a populației cu vârste între 15-64 de ani a fost de 65,2%, cu 0,2% mai mică față de intervalul...

Casele vândute în pandemie: mai puține și mai scumpe

Casele vândute în pandemie: mai puține și mai scumpe
În perioada stărilor de urgență și de alertă (martie-august 2020), numărul imobilelor vândute a scăzut dramatic, în timp ce prețurile pe metrul pătrat au crescut accelerat față de același interval din...

Începe luna cadourilor pentru fermierii activi

Începe luna cadourilor pentru fermierii activi
Fermierii cu activitate în sectoarele zootehnic și vegetal pot depune de astăzi, până la 23 octombrie, cereri de accesare a unor finanțări alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Măsura...

Harta hărniciei

Harta hărniciei
În semestrul I 2020 s-au construit în total 29.765 de locuințe noi, în creștere cu 2.561 de unități față de numărul înregistrat în același interval din 2019, arată datele centralizate de Institutul...

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat ieri anunțul de licitație pentru proiectarea și execuția secțiunii 3 Cornetu - Tigveni din Autostrada Sibiu – Pitești. Cu o...

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere
Cifra de afaceri a IMM-urilor din România a coborât cu 14% în august comparativ cu iulie, relevă un studiu al distribuitorului de softuri financiar-contabile SmartBill. Față de intervalul similar al anului trecut,...

BNR se curăță de 7 milioane de lei

BNR se curăță de 7 milioane de lei
Banca Națională a României (BNR) efectuează o serie de achiziții necesare desfășurării activității, conform programului pe anul 2020, publicat pe site-ul propriu. Una dintre operațiunile afișate vizează...

Demisie importantă la Fondul Proprietatea

Demisie importantă la Fondul Proprietatea
Președintele și CEO la Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, și-a prezentat demisia din Comitetul Reprezentanților și din Comitetele Consultative ale Fondului Proprietatea (FP). Aceasta devine defectivă din...

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei
Euro a atins joi un nou maxim istoric, a doua zi la rînd după ce miercuri a fost cotată la BNR la 4,8641 lei. Acesta este al patrulea maxim istoric pentru moneda europeană atins în septembrie. Leul a pierdut...

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar
Circa 34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar dacă acesta ar candida. Aproape 10% își motivează această decizie pentru a-l ajuta pe acesta să părăsească firma sau pentru a...

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro
APIA lansează trei noi scheme de sprijin pentru fermierii și IMM-urile care au avut de suferit din cauza efectelor coronavirusului, alocarea financiară fiind de 150 de milioane de euro.Măsura se adresează...

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională
Galerie Foto Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse privind majorarea inevitabilă a cheltuielilor sociale (în special a celor cu pensii și alocații), dar și al incertitudinilor generate de evoluția pandemiei, leul a slăbit...

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro
Programul european SURE, de combatere a efectelor crizei COVID-19, prin care România va beneficia de fonduri în valoare de 4 miliarde de euro, a fost activat. Guvernul va putea accesa împrumuturi la dobânzi mai mici...
Serviciul de email marketing furnizat de