Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Economia românească poate ateriza lin, după ce a frânat brusc spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. E treaba FMI să fie avocatul diavolului, spune Guvernatorul care are prognoze pentru 2009 un pic mai optimiste decât ale Fondului, dar sub cele prezentate de Guvern.
"Suntem în discuţie cu FMI privind un eventual acord de finanţare, dar suntem într-o fază de evaluare şi deocamdată nu avem o poziţie clară", a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). El a explicat că BNR vrea să definească problema, să pună diagnosticul corect şi nu să ne creem o criză "pentru că toată lumea are". Guvernatorul a explicat că deşi efectele crizei au devenit mai clare, sunt destul de greu de anticipat, întrucât nu se ştie cât de adâncă va fi această criză. Cea mai periculoasă abordare sunt "exagerările şi săritul dintr-o extremă în alta", precum s-a întâmplat în Cehia. "Trebuie să constatăm influenţa crizei, dar şi să-i dăm dimensiunea reală în privinţa relaţiei exporturi-PIB", a afirmat Isărescu.
El a adăugat că împrumuturile în valută şi liniile de la băncile-mamă au creat probleme în ultimii ani şi continuă. "Acum, pe diferite canale, se vorbeşte în exterior de retragerea şi de nereluarea creditării, însă în interior băncile spun că nu vor fi probleme", a declarat guvernatorul băncii centrale. El a mai precizat că "ni se tot spune că avem o problemă cu datoria externă, însă aceasta aparţine sectorului privat". Isărescu a adăugat că agenţiile de rating vorbesc de toată datoria, dar că cea publică, pentru care se acordă ratingul suveran, este mult mai mică. Totodată, BNR crede că economia românească poate ateriza lin după o frânare bruscă. "Insistăm în continuare pe faptul că economia românească are toate şansele să meargă pe o aterizare lină, să îmbunătăţim percepţia investitorilor şi în acest scop este esenţială coordonarea politicii monetare cu cea fiscală şi mai ales cea salarială", a declarat Isărescu.
EFECTELE CRIZEI
Efectele crizei financiare mondiale se resimt indirect în România prin cinci canale: cel comercial, financiar, al încrederii, al cursului de schimb, respectiv al efectelor de avuţie şi bilanţ, a mai spus Mugur Isărescu. Referitor la efectele crizei internaţionale asupra încrederii, el a arătat că se observă mai puţină disponibilitate din partea investitorilor străini pentru România, dar că acest lucru este valabil şi pentru statele vecine. Din punct de vedere al efectelor de avuţie şi bilanţ, el a atras atenţia că românii nu sunt "atât de bogaţi, având proprietăţi prin nordul Bucureştiului" şi că trebuie să "revină cu picioarele pe pământ". "Cei care au luat foarte multe credite au constatat că sunt mai puţin bogaţi, băncile la fel", a mai menţionat guverntorul BNR. În plus, ne mai confruntăm şi cu o problemă de neîncredere, a mai spus Isărescu, care a dat şi un exemplu. Una din băncile
din România a primit anul trecut un credit special de la BNR în valoare de 0,2% din PIB, care ulterior a fost returnat. Banca respectivă s-a confruntat cu o lipsă de încredere. "Solvabilitatea în sistem este extrem de solidă. Anul trecut am acordat un credit de lichiditate, dar valoarea acestuia a fost redusă, de 0,2% din PIB. Ulterior, acesta a fost returnat", a completat Isărescu.
CREŞTERE, NU RECESIUNE
BNR estimează o creştere economică de 2-2,3% în acest an, sub nivelul programat de Guvern, de 2,5%. Opinia este diferită de cea a experţilor FMI care au anunţat o recesiune de 1%. "Am avut o colaborare foarte bună cu FMI. Le apreciem rezultatul. Aceasta este şi datoria lor, de a fi avocatul diavolului. (...) Nu suntem în contradicţie. Ei au doar un scenariu mai pesimist. Noi rămânem în zona pozitivă, mai jos puţin", a spus Isărescu. El a arătat că banca centrală nu poate, în acest moment, să anticipeze cât de brutală va fi frânarea creditării şi impactul ei asupra economiei reale. Banca centrală a identificat că avem o dependenţă de capitalul privat care a investit în România, însă, deocamdată, nu poate să spună cât este de mare. "Se conturează o problemă de finaţare a sectorului privat, iar fondurile publice vor trebui să finanţeze lipsa. Dar, la cât se ridică această sumă care trebuie adăugată? Se vorbeşte de 20 de miliarde de euro, dar cam atât e toată datoria, chiar nu se rostogoleşte nimic?", s-a întrebat retoric guvernatorul.
Ajustarea deficitului
Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a coborât anul trecut la 12% din PIB, potrivit datelor preliminare, faţă de 14% din PIB în 2007, pe baza unei ajustări a sectorului privat mai mari decât era anticipat, a anunţat guvernatorul BNR. "Rămâne de văzut până unde poate să se strângă cureaua în sectorul public. Avem un dialog excelent cu Guvernul pe această temă, dar suntem în faza de programare", a declarat Isărescu. Guvernatorul a explicat că este dificil să ajustezi un deficit, chiar şi cu 1% din PIB, mai ales în condiţiile în care economia scade.
"În perioada de ajustare e mai dificil. Toată lumea se uită în stânga şi în dreapta, când trebuie să strângă cureaua", a continuat Isărescu. În ultimul timp sectorul privat a început să gâfâie, băncile nu mai au suficinte resurse să finanţeze şi statul şi firmele private.
Cursul leu-euro
Evoluţia cursului de schimb leu-euro este o altă mare incertitudine. "Incertitudinea este legată de zonă şi oricât de mult încercăm să ne deconectăm suntem tot în zonă", a explicat Isărescu. Valutele ţărilor din zonă s-au depreciat chiar mai puternic, decât leul. Între anii 2005 şi 2007, timp în care leul s-a apreciat puternic, BNR a cumpărat 10 miliarde de euro. "Cu o mână cumpăram valută şi cu cealaltă sterilizam piaţa. La cursul de 3,1-3,2 am cumpărat 3 miliarde de euro, acum îmi pare rău că nu am cumpărat mai mult", a explicat Isărescu. El a adăugat că atunci exista un context favorabil generat de aderarea la UE şi de finalizarea procesului de liberalizare a contului de capital. Totodată, atunci s-au acumulat nişte câştiguri de productivitate. Însă, accentuarea aversiunii faţă de risc a investitorilor pe fondul crizei financiare, creşterea salariilor peste productivitate şi adâncirea dezechilibrelor macroeconomice au pus punct aprecierii monedei naţionale, care a intrat într-un proces abrupt de depreciere. "Acum doar să deschidem gura de creşteri salariale, că şi apar presiuni pe curs", a spus Isărescu. El a mai precizat că există aproximativ 500.000 de persoane care au credite în valută. "Vom avea noi grijă de cei care au luat credite în valută, dar nu e vorba doar de cei 500.000 de români cu astfel de credite, ci de o ţară întreagă", a spus Isărescu.
Prognoza de inflaţie pe 2009, menţinută la 4,5%
BNR a menţinut prognoza de inflaţie pe 2009 la 4,5%, a mai anunţat ieri guvernatorul băncii centrale, dar a modificat estimările privind rata anuală la finele trimestrului I şi al III-lea. "Menţinem proiecţia de inflaţie pentru 2009 de 4,5%. Prindem intervalul-ţintă, dar nu mai suntem optimişti în privinţa Core 2 din cauza necesităţilor de ajustare a contului curent", a precizat Isărescu. Însă BNR a revizuit în urcare estimarea privind inflaţia la finele primului trimestru de la 5,8% la 6%, dar a redus previziunile pentru sfârşitul trimestrului al treilea de la 5,3% la 5,1%. Pentru sfârşitul trimestrului al doilea, BNR a menţinut previziunea de inflaţie anuală de 5,5%. Totodată, BNR va propune Guvernului stabilirea unei ţinte de inflaţie pentru 2010 de 3,5%, cu un interval de variaţie de un punct procentual, la fel ca şi cea fixată pentru 2009, a anunţat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
