Fermierii români riscă să piardă pământurile

Agricultorii români au fost aduși la faliment. Terenurile și utilajele le pot fi luate de creditori. Nu s-au plătit despăgubirile pentru culturile de primăvară din 2020, nu s-au găsit soluții pentru amânarea creditelor fermierilor. Aceștia sunt în imposibilitate de a-și achita plățile și riscă să nu mai poată produce nimic, dar și să-și piardă terenurile și utilajele care au fost puse gaj, pentru împrumuturi. România dispune de o suprafață agricolă care i-ar permite să fie una din forțele Europei în acest domeniu. În realitate, ne aflăm undeva la coadă, consumăm mult din import, iar proprietarii și producătorii noștri acuză nu doar lipsa reală de stimulente, ci și faptul că legislația și deciziile guvernamentale îi pun deseori în poziții de inferioritate față de competitorii lor. Politicienii perindați la putere anunță măsuri savante de redresare imediat ce se instalează în fotolii, dar aceste măsuri încă se lasă așteptate.

Agricultorii români au fost chemați la discuții cu fostul guvern doar în campanie electorală. După alegeri nu s-a mai întâmplat nimic. „Din luna septembrie 2020, când am avut ultima întâlnire cu fostul secretar de stat, George Scarlat, nu s-a mai întâmplat nimic. Niciun fel de discuție, de dezbatere, absolut nimic. A fost pus în dezbatere publică, la un moment dat, un proiect de Ordonanță de Urgență, pentru suspendarea ratelor la credite, dar nu s-a mai întâmplat. Nu am mai primit niciun răspuns și niciun fel de explicație. În campanie electorală ni s-a promis că statul va da diferența pentru despăgubiri, exact în săptămâna care a precedat alegerile parlamentare, dar s-a dat doar parțial, 8%. Ulterior s-au mai făcut plăți din diferență, dar numai unii au primit banii. În schimb, pentru culturile de primăvară, de floarea-soarelui și porumb, nu s-a stabilit nimic. Așteptăm noul  buget, să vedem dacă sunt prinse despăgubirile, pentru că seceta de anul trecut a afectat și culturile de primăvară din 2020, respectiv floarea-soarelui și porumb, pentru care statul nu a dat niciun fel de ajutor”, a explicat, pentru Jurnalul, Răzvan Filipescu, vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea.

Nu vor mai accesa credite 10 ani

Situația actuală este cea pe care asociația o prevedea încă de la începutul anului trecut. Fermierii au foarte mari probleme cu rambursarea creditelor. Au fost fermieri care au reușit să-și amâne ratele la bănci, dar care, de luna aceasta, au început să primească somații și notificări de plată de la bănci și societățile de leasing. Situația tuturor este foarte dificilă. Cei care anul trecut aveau o situație financiară mai bună au reușit să-și refinanțeze creditele, luând banii de la alte bănci, pentru a-și închide creditele pe care le aveau. Ceilalți au făcut restructurări de credite, apoi au fost raportați în centrala riscurilor, ceea ce le va afecta bonitatea financiară și accesarea viitoarelor finanțări, pe o perioadă destul de lungă, adică pe viitorii zece ani. Fermierii mici stau cel mai prost, pentru că efectiv nu au de unde să facă rost de resursele financiare pentru a putea înființa noile culturi agricole. Au avut deja probleme în toamna anului trecut și vor avea în continuare, dacă nu li se vor acorda despăgubirile. Vor fi executați de bănci și de firmele de leasing. 

Legea arendei pare a fi dată pentru alții

Riscul cel mai mare este ca foarte mulți dintre producători să-și piardă terenurile agricole și utilajele, după ce și-au ipotecat suplimentar aceste bunuri, în speranța că vor mai primi o amânare. Asta nu a făcut decât să crească gradul de îndatorare față de furnizorii lor. „Există riscul ca aceste terenuri și utilaje pentru care mulți au muncit o viață întreagă să fie preluate, anul acesta, de furnizori, de societățile de leasing și de bănci care nu au ca obiect de activitate producția agricolă”, mai explică Răzvan Filipescu. Astfel, există riscul să nu se mai facă agricultură în România. Un proiect de lege care se discută în aceste zile, pentru schimbarea condițiilor de arendă, în favoarea celor care dau terenurile spre a fi lucrate, pare a veni chiar în sprijinul acestor furnizori sau creditori care urmează să-i deposedeze de bunuri pe actualii producători falimentați de lipsa de acțiune a statului român în 2020 și anul acesta. 

Nici asigurătorii nu-i ajută cu nimic pe agricultorii români. Se leagă de orice, pentru a nu despăgubi în totalitate beneficiarul

Răzvan Filipescu, vicepreședinte Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea

Redistribuirea banilor pentru irigații

Asociația Producătorilor Agricoli Dobrogeni va transmite o scrisoare deschisă către Ministerul Agriculturii, către Autoritatea de Management a PNDR și către AFIR, prin care solicită suplimentarea fondurilor alocate sesiunii pentru irigații, deschisă pe AFIR, anul trecut, pe măsura 4.3. pentru modernizarea infrastructurii agricole, respectiv a celei pentru irigații. Există un raport preliminar în care au fost declarate eligibile și finanțabile 95 de proiecte. „Alocarea totală a acestei măsuri a fost de 43 de milioane de euro, pentru aproximativ 40-43 de proiecte, pentru că suma finanțabilă este de un milion de euro pe o stație de pompare. Având în vedere faptul că există 95 de proiecte depuse, la nivel de țară, noi am solicitat suplimentarea acestor fonduri, pentru a putea beneficia de finanțare toate proiectele declarate eligibile, tocmai pentru că există o nevoie acută de apă, mai ales în contextul secetei de anul trecut. Noi cerem să se aloce fonduri suplimentare pentru finanțarea tuturor proiectelor. Se pot suplimenta fondurile alocate acestei sesiuni din alte proiecte rămase nefinanțate din lipsa proiectelor”, explică vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli Dobrogeni, Răzvan Filipescu. 

Clișeu vechi de 30 de ani

 „Agricultura nu este profitabilă pe suprafețe mici”. Un clișeu care circulă de 30 de ani, folosit ca o scuză pentru faptul că deși avem potențial, continuăm să consumăm multe alimente din import. Și atunci, producătorii ar trebui să se asocieze în tot de 30 de ani, guvernele de toate culorile politice promit că vor spijini acest sector vital, pentru economie și pentru sănătatea populației, dar ajutoarele promise nu mai vin. Proprietarii de terenuri nu au unde să își vândă produsele, în timp ce mult invocatele centre de colectare rămân la stadiul de speranță.

Statul nu se mai implică

Formațiunile politice aflate astăzi la putere au transmis, de la cel mai înalt nivel, că statul nu se va mai implica foarte hotărât în sprijinirea industriei alimentare autohtone. Fostul ministru al Agriculturii Petre Daea demarase o inițiativă de înființare a unor așa-numite „aprozare”, magazine unde să fie vândute exclusiv produse românești. Odată instalat la Palatul Victoria, fostul prim-ministru Ludovic Orban a respins această idee. „Vremea gostaturilor a trecut”, a anunțat Orban în noiembrie 2019, la câteva zile după învestirea în funcție. „Trebuie reglementări clare de asigurare a accesului la piaţă pentru producătorii autohtoni, iar dacă aceste reguli sunt respectate, nu mai e nevoie să refacem gostaturile”, a adăugat premierul de la acea vreme.

Cumpărăm mult și vindem puțin

Cifrele oficiale demonstrează că producătorii autohtoni nu prea reușesc să aibă acces la piață, o piață dominată, în continuare, de importuri. Datele prezentate de Institutul Național de Statistică (INS) ne arată că în primele 11 luni ale anului trecut, importurile de alimente și animale vii au crescut cu 6,1% față de perioada similară din 2019, atingând aproape 6,5 miliarde de euro. În același timp, exporturile la acest capitol au scăzut cu 9,6%, până la circa 4 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, cumpărăm tot mai mult din afara țării și vindem tot mai puțin, astfel încât deficitul comercial în ce privește produsele de hrană a ajuns la 2,5 miliarde de euro, reprezentând peste 15% din deficitul comercial total al țării, în valoare de 16,4 miliarde de euro.

Tehnologia slabă ține randamentul jos

Paradoxal, avem rezultate proaste în agricultură deși suntem țara UE cu cea mai mare pondere a persoanelor ocupate angajate în acest domeniu. Aceasta pentru că tehnologia slabă face ca randamentul să fie extrem de mic. Forța de muncă ocupată în agricultură, domeniul forestier și pescuit reprezintă 22,2% din total și generează o valoare adăugată brută (VAB) de numai 4,5% din totalul la nivel național, potrivit datelor Eurostat. Pentru comparație, acest sector de activitate înglobează în Bulgaria 16,9% din totalul persoanelor ocupate și oferă 3,7% din VAB, în Ungaria 16,9% din din totalul forței de muncă și produce 4% din VAB, în Polonia 9,2% din personal realizând 2,7% din VAB. În Cehia numai 3% din forța de muncă se ocupă cu agricultura, domeniul forestier și pescuitul, cu un randament de 2,1% din VAB. Media Uniunii Europene indică o pondere de 4,6% din populația ocupată în acest sector, generând 1,8% din VAB.

Terenuri agricole la egalitate cu Italia

Lipsa de performanță vine în condițiile în care România are un potențial destul de ridicat, care ar fi trebuit să o plaseze undeva în fruntea piețelor europene. Cu o suprafață agricolă de circa 14 milioane de hectare, ne situăm pe locurile 5-6 în UE, alături de Italia, conform unui studiu realizat de Comisia Europeană. Astfel, ne depășesc doar Franța (29 milioane ha), Spania (24 milioane ha), Germania (18 milioane ha) și Polonia (16 milioane ha). În cadrul cercetării, specialiștii CE previzionează că până în anul 2030 nu vor interveni modificări semnificative în ceea ce privește suprafețele agricole ale țărilor membre.

Nu rentează să lucrezi pământul

Mulți proprietari români ajung la concluzia că este preferabil să vândă terenurile, în loc să le lucreze. Nu există statistici oficiale referitoare la raportul dintre parcelele deținute de rezidenți și nerezidenți. Firmele administratoare sunt în cea mai mare parte SRL-uri, iar la acestea nu se poate face o diferențiere exactă a asociaților, așa cum este posibil la acționarii care controlează societățile pe acțiuni. Din estimările neoficiale ale specialiștilor, în acest moment circa 25-30% din suprafața agricolă totală a României se află în posesia unor proprietari străini. Desigur, nu putem considera ceva rău să avem o piață imobiliară în agricultură și să atragem investiții străine. Problema e că în aceste situații, investitorul român nu numai că nu e stimulat, dar se vede chiar dezavantajat de legislație. Cum alte state ajută antreprenorii, iar legislația noastră nu o face, competiția devine inegală.

Împins în arena de luptă cu mâinile goale

„Dacă cineva poate cumpăra teren în România, cu dobândă subvenționată, cu garanție minimă, cu perioadă de grație maximă, printr-un credit obținut din țara lui, stat membru UE, iar fermierul român nu are aceleași condiții, rezultatul luptei este previzibil, nu? Aceasta este concurență corectă?” – întreabă retoric Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor. „Practica ne spune că atunci când cineva este împins în arenă să lupte cu mâinile goale, împotriva unui adversar care are o ghioagă, deznodământul întrecerii este previzibil”, punctează șeful organizației fermierilor. În opinia acestuia, „treaba ministrului Agriculturii”, ca reprezentant al statului român în relația cu fermierii, este să le pună „ghioage” în mâinile fermierilor români, sau să le ia bâtele celorlalți. „Iar treaba mea este să îi susțin și reprezint pe fermieri și să mă asigur că ministrului Agriculturii, indiferent de nume, i-a intrat în cap chestia asta, că asta e treaba lui”, a subliniat Macovei.

Pericol mare: bugetul Agriculturii riscă să fie mic, spre foarte mic, în acest an. Nu vor fi bani pentru mai nimic din măsurile de sprijinire a fermierilor.

Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor.

CE recomandă politici protecționiste

Comisia Europeană nu condamnă ferm politicile protecționiste, ba chiar încurajează și recomandă statelor membre UE să își protejeze terenurile agricole împotriva unor amenințări precum specularea excesivă a prețurilor și concentrarea drepturilor de proprietate. Într-un set de orientări elaborat în acest sens, Executivul de la Bruxelles stabilește că unele restricții pot fi acceptabile, în anumite condiții: autorizații prealabile emise de autoritățile naționale pentru achiziționarea de terenuri; limite privind dimensiunea terenului ce urmează să fie achiziționat; drepturi de preempțiune care permit anumitor categorii de cumpărători să achiziționeze terenuri agricole înainte ca acestea să fie vândute altor persoane interesate. Din categoria cumpărătorilor care beneficiază de aceste drepturi fac parte agricultorii, vecinii, coproprietarii și statul; intervenția statului asupra prețurilor.

Criza COVID-19, nou șoc pentru autohtoni

Criza COVID-19 a însemnat o nouă lovitură pentru producătorul român, care a acuzat șocul pandemiei într-o măsură mai mare decât competitorii săi. Guvernul condus de Ludovic Orban a decis, pentru o perioadă scurtă ce-i drept, să închidă piețele agroalimentare. Așadar, un business de 10 miliarde de lei (peste 2 miliarde de euro) era afectat de această hotărâre a Executivului. Totodată însă, supermarketurile, invadate de importuri și de produse realizate în țară de firme cu capital străin, au rămas deschise. În plus, piețele agroalimentare administrate de lanțurile de retail în regim de supermarket au rămas deschise, după cum anunțase Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6 din București. Astfel, a apărut un nou dezechilibru în lupta dintre autohtoni și competitorii lor. „O spun cu toată responsabilitatea și îmi asum: din punctul meu de vedere, această măsură este o crimă, urmărește să îl ducă pe consumator la supermarket și să lovească în micul producător român”, declara preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (Sindalimenta), Dragoș Frumosu. El arăta că pandemia provocase deja industriei alimentare pierderi de circa 30%, iar închiderea piețelor însemna „încă 5-10%”.

Noi promisiuni frumoase la început de an

Ca de obicei, la început de an, guvernanții vin cu promisiuni frumoase. „Aş vrea ca până la finele acestui an să facem Camerele Agricole, o Lege a arendei corectă, în care proprietarul să fie beneficiarul unei arende corecte, dar pe baza unui contract, iar cel care lucrează terenul să fie singurul beneficiar al subvenţiilor, pentru că aceasta este o problemă foarte mare, şi apoi situaţia subvenţiilor pentru animale”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-un interviu pentru Agerpres. El a enumerat astfel prioritățile pentru 2021. „Am obţinut o modificare a datei de referinţă pentru subvenţii, dar ea va începe din 2023, însă mă refer în primul rând şi la o bază de date reală, inclusiv la acele registre de ameliorare a raselor ale asociaţilor”, a mai spus Oros. 

Roșiile continuă să stea „pe roșu”

Evoluția cifrelor la unul dintre cele mai consumate produse alimentare ilustrează cum nu se poate mai bine drama agriculturii românești. Importurile de tomate au crescut cu peste 25% în numai patru ani, de la 57.000 de tone în 2015 până la 72.000 de tone în 2019, conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Între aceleași perioade comparate a urcat, în același ritm, producția internă, de la 700.000 la 896.000 de tone. Deficitul comercial la acest produs a fost de 83,5 milioane de euro în 2019. Și în acest caz, avem parte de promisiunea că guvernanții nu îi vor lăsa pe producători de izbeliște. MADR intenționează să extindă Programul „Tomata”, astfel încât să funcționeze pentru mai multe tipuri de legume. În paralel cu acest program de minimis, urmează ca în următorii doi ani să se aloce 150 de milioane de euro pentru legumicultură, atât pentru solare şi sere, cât şi pentru depozite şi procesare.