FINANŢĂRI EXTERNE / Banii de la FMI, pentru credibilitate

România are nevoie de un pachet de finanţare externă, a cărui sumă depinde de cât de mult se acceptă diminuarea rezervelor BNR. Valoarea pachetului este estimată între 9 şi 25 de miliarde de euro de analiştii economici.

Oficialii români nu au avansat încă o sumă. Atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea, au declarat că România are nevoie de aceşti bani mai mult pentru crearea unei umbrele financiare, care să dea încredere investitorilor, decât pentru acoperirea deficitelor. "Nevoia de finanţare pentru acoperirea deficitului bugetar este în jur de 3 miliarde de euro. Această sumă nu e o problemă pentru România, care în calitate de stat suveran poate obţine aceşti bani. Parte dintre nevoile de finanţare le-am luat de pe piaţa internă", a declarat ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea, la emisiunea Vorbe Grele de la Antena 2, realizată de Victor Ciutacu. Ministrul s-a declarat favorabil pentru un împrumut extern, probabil, un pachet de la Comisie, FMI şi alte bănci, precum BIRD, BEI, BDCE, BERD. Însă Pogea a evitat să avanseze o sumă. "Nu poţi să arunci pe piaţă în calitate de ministru al Finanţelor o asemenea sumă, pentru că, dacă luăm acest pachet, negocierea se va face de guvernator, care e responsabil pentru acoperirea deficitului de cont curent împreună cu ministrul Finanţelor Publice, deci noi trebuie să discutăm acest lucru. Şi eu vă asigur că, atunci când cunoaştem toate condiţionalităţile, nevoia de finanţare, volumul şi structura lui, o să fiţi informaţi", a declarat Pogea.

Negocieri

O delegaţie română se află la Washington pentru a discuta cu oficialii FMI obţinerea unui împrumut, fără de care ţara noastră nu ar putea să obţină pachetul de finanţare mixt de la FMI – Uniunea Europeană. Confirmarea acestei informaţii a venit de la Berlin. "România discută cu FMI pentru a obţine noi împrumuturi. Sper că discuţiile se vor încheia cu succes", a afirmat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, după o întrevedere cu omologul său român, Cristian Diaconescu. În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt pentru Europa al FMI, Angela Gaviria, a declarat că o delegaţie română se află de luni la Washington pentru a discuta cu oficialii FMI despre evoluţia economiei, în contextul provocărilor cu care aceasta se confruntă. Împrumtul de la FMI şi Uniunea Europeană are rolul de a spori încrederea investitorilor şi firmelor în economia românească, de a oferi o plasă de siguranţă investitorilor. "Un pachet de finanţare de la FMI şi Uniunea Europeană este absolut necesar României, pentru creşterea credibilităţii şi a creditării pe piaţa locală. Împrumutul ar avea în primul rând scopul de a asigura stabilitatea pieţei româneşti şi de a înlătura volatilitatea în creştere a monedei naţionale şi a inflaţiei", a declarat directorul general al ING Bank România, Mişu Negriţoiu. El a precizat că estimează acest pachet financiar undeva la 8-10 miliarde de euro, un nivel decent de finanţare a României, care să permită menţinerea rezervelor valutare şi o eventuală plată a datoriei externe. Însă analiştii spun că pe piaţă există o mare incertitudine, nu putem şti cât va dura criza şi este bine să ne împrumutăm cât mai mult, cifrele avansate fiind între 9 şi 25 miliarde de euro, în funcţie de cât de mult dorim să consumăm din rezerva BNR.

Creditarea pare riscantă pentru bănci

Deşi majoritatea băncilor-mamă au declarat că îşi vor reînnoi liniile de finanţare către filialele sau sucursalele din ţara noastră, banii nu ajung la firme, în economia reală. Afacerile bat pasul pe loc pentru că majoritatea investitorilor şi companiilor nu mai au încredere în piaţa românească, din cauza volatilităţii mari a cursului de schimb, a inflaţiei, a indicatorilor macroeconomici, a depunctării României în privinţa ratingurilor de ţară etc. "Este o problemă de risc, nu de lichiditate", susţine Mişu Negriţoiu. El a explicat că evoluţia imprevizibilă a pieţei, respectiv volatilitatea acesteia, cauzează impredictibilitate în evoluţiile fluxurilor de numerar ale companiilor şi angajaţilor acestora. El susţine că atât ING, cât şi, cel mai probabil, tot sistemul bancar nu au o problemă de lichiditate în acest moment, ci de o evaluare a riscului şi o cerere de credite în scădere. Directorul general al Erste, Andreas Treichl, i-a transmis guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, o scrisoare prin care îl asigură că grupul austriac va continua finanţarea BCR şi va rostogoli liniile de credit. Vestea bună este că aproape toate liniile de creditare de la băncile-mamă se vor reînnoi în acest an, a declarat recent guvernatorul Mugur Isărescu. De altfel, la nivelul Uniunii Europene se discută despre o eventuală recapitalizare a băncilor est-europene, ca fiind responsabilitatea companiilor-mamă, ca acţionar majoritar. Comisarul european pentru economie şi politică monetară, Joaquin Almunia, a declarat ieri, la Bruxelles, că din moment ce sectorul bancar al Europei de Est este dominat de bănci vest-europene, acestea ar trebui să se asigure că subsidiarele din ţările est-europene îşi pot desfăşura operaţiunile, transmite Reuters.