FMI este nemulţumit de conducerea companiilor de stat

Reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) nu sunt mul­tumiti de stadiul alegerii de manageri privati la companiile statului si insista puternic in continuare asupra acestui aspect, au declarat pentru Jurnalul National surse apropiate discutiilor.

“Am constatat si noi, si FMI ca exista o tendinta de amanare a mo­dernizarii companiilor de stat', a spus si liderul BNS, Dumitru Costin, dupa intalnirea cu delegatia FMI.
Intrebati care este punctul lor de vedere cu privire la privatizarea unor companii de stat din domeniul transpor­turilor si energiei, sindi­ca­listii au fost fermi. “Nu este momentul potrivit pentru privatizare, prioritara este depolitizarea managementului acestor societati, insa partea guvernamentala trage de timp in pri­vinta privatizarii managementului companiilor de stat, pentru ca se apropie campania electorala si «gainile cu oua de aur» trebuie sa ra­mana in brate politice', a spus pre­se­dintele BNS.

In cazul concret al Postei Romane, “nu se discuta despre modernizare, doar despre disponibili­zari, astfel ca peste doua saptamani 3.000 de oameni ies in strada pentru a protesta fata de acest fals pas de restructurare', a spus Costin la finalul intalnirii cu delegatia FMI. Potrivit liderului BNS, reprezentantii FMI sunt de acord cu sindicalistii in ceea ce priveste faptul ca Guvernul nu se gandeste la programe coerente de modernizare. Guvernul s-a angajat in negocierile cu FMI ca va desfiinta cel putin 70 de posturi administrative si va reduce numarul de oficii postale cu mai mult de 900 de unitati pana la sfarsitul lunii iulie.
Actionarii Postei Romane, cel mai mare operator de profil, sunt Ministerul Comunicatiilor, cu o participatie de 75%, si Fondul Proprietatea, care detine 25% din capital.

In ceea ce priveste datoriile acumulate de companiile cu capital de stat, cum ar fi de pilda CFR, FMI doreste ca problema sa fie in mare parte rezolvata pana la sfarsitul anului. In acest sens, unele companii vor fi privatizate, in timp ce in cazul altora managementul va fi asigurat din sectorul privat.
Sindicatele si patronatele au mai cerut vineri, la intalnirea cu seful mi­siunii Fondului Monetar Interna­tional, Jeffrey Franks, si reducerea TVA si CAS incepand din anul 2012. Iulian Mantescu, liderul Federatiei Sindicale a Mecanicilor de Locomotiva, a spus ca sindicatele au cerut reducerea TVA la 19%, respectiv la 5% pentru produsele alimentare.

De asemenea, vineri s-a discutat si despre reducerea CAS cu patru puncte procentuale. Raspunsul oficialului FMI a fost ca autoritatile romane trebuie sa fie prudente si ca reducerea CAS si TVA se va negocia, potrivit Agerpres. Gradul redus de absorbtie a fondurilor europene a determinat patronatele sa ceara delegatiei FMI infiintarea unui minis­ter care sa cuprinda toate au­toritatile capabile sa acceseze fonduri europene.

Dumitru Costin a declarat ca Romania ar putea primi finantare suplimentara de la FMI si CE pentru programe dedicate pietei muncii pentru categorii sociale vulnerabile precum persoanele peste 45 de ani, tinerii, persoanele cu handicap si minoritatile etnice.

Romania plateste dobanzi mari
Ministerul Finantelor Publice (MFP) va achita FMI, Comisiei Europene si Bancii Mondiale dobanzi si comisioane in valoare totala de 1,56 miliarde de euro la imprumuturile din primul acord de tip stand-by, varful de plata urmand sa aiba loc anul viitor, potrivit unui document al Finantelor. In 2009, anul in care a fost incheiat acordul stand-by cu FMI, MFP a platit dobanzi si comisioane de 6,9 milioane de euro catre FMI si de 12,3 mi­lioane de euro catre Comisia Europeana. Anul trecut, dobanzile si comisioanele s-au ridicat la 100,7 milioane de euro, din care 52,3 milioane de euro catre FMI si 42,2 milioane de euro catre CE, iar BM a primit 6,2 mi­lioane de euro. Anul acesta, CE va primi 167,1 milioane de euro, FMI va primi 51,1 milioane de euro, iar Banca Mondiala va incasa 6,1 milioane de euro. Incepand cu 2012, Ministerul Finantelor va achita, pe langa dobanzi si comisioane, si ratele de capital aferente imprumuturilor primite de la creditorii externi. Dobanzile si comisioanele vor insuma 219,6 mi­lioane de euro, iar ratele de capital vor fi de 124,2 milioane de euro.