FMI verifică dacă Boc a strâns şurubul

Premierul Emil Boc a cerut ieri in sedinta de Guvern ministrilor din Cabinetul sau ca sa fie prezenti la discutiile cu reprezentantii Fondului Monetar International (FMI), Comisiei Europene (CE) si Bancii Mondiale (BM) si sa nu existe intrevederi doar cu secretarii de stat.

Boc a spus ca astfel problemele legate de acord sa fie rezolvate 'ope­rativ'. Reprezentantii institutiilor financiare internationale au sosit ieri pentru o a doua evaluare a acordului de tip preventiv semnat de autoritatile romane. Oficialii isi vor incheia vizita pe 1 august, dupa ce vor trece in revista progresele realizate de Guvern, in special de ministerele Economiei si Transporturilor. In plus, echipa condusa de Jeffrey Franks va avea discutii cu oficiali ai Bancii Nationale, dar si reprezentanti ai partidelor politice, patronate si sindicate.

Unul dintre punctele vitale in care FMI se va confrunta cu autoritatile romane va fi programul de privatizari si trecerea unor companii de stat sub management privat. Statul a inceput prost oferta de vanzare a 9,84% din actiunile Petrom si, dupa ce a stabilit un pret maxim cu 15% peste cotatia bursiera, a revenit din cauza ca interesul este scazut, iar acum cere cu 19% sub nivelul anterior. Astfel, statul ar fi obtinut 610 milioane de euro din vanzarea titlurilor la cea mai mare companie romaneasca daca vanzarea s-ar fi facut la cel mai mare pret cerut, dar ar putea primi doar 484 milioane de euro daca investitorii ar cumpara la pretul minim. Incertitudinile vin si din cauza problemelor legate despre finantele Greciei, si, mai nou ale Italiei.

Acestea provoaca nervozitate pe piete, asa ca investitorii ar avea o aversiune mai mare la risc si ori ar cere un pret mai mic din moment ce bursele lumii scad, ori nu ar fi interesati de oferta. Ieri Guvernul a discutat prelungirea pe 5 ani a licentei de explorare facute de Petrom si gigantul american Exxon in perimetrul Neptun din Marea Neagra, pentru a face oferta de actiuni mai tentanta pentru investitori.
Statul ar putea fi prins pe picior gresit inca o data, din moment ce deja si-a asumat in fata FMI 'vanzarea argintariei' din casa pentru a-si acoperi deficitul. Potrivit scrisorii de intentie incheiate cu FMI, urmeaza sa fie vandute o participatie de 20% din CFR Marfa, maximum 20% din Tarom, 9,84% din Petrom, 15% din Transelectrica, Transgaz si Romgaz si cel putin 10% din Hidroelectrica si Nuclearelectrica. Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isarescu, estima in urma cu cateva luni ca privatizarile ar putea aduce in visteria Romaniei 2 miliarde de euro.

Presedintele Senatului, Mircea Geoana, a cerut premierului Emil Boc sa prezinte in Parlament cum vor fi folositi acesti bani. 'Acest lucru inseamna ca statul roman va avea la dispozitie sume semnificative de bani, rezultate in urma procesului de privatizare. Intrebarea esentiala este ce se va intampla cu acesti bani. Este responsabilitatea Guvernului sa ofere un plan transpa­rent al modului in care se vor cheltui acesti bani, care sunt totusi banii contribuabililor', sublinia Geoana intr-o scrisoare adresata lui Boc.
In privinta trecerii sub management privat a unor companii ale statu­lui, FMI va verifica stadiul desfasurarii selectiei de manageri. Printre companiile unde ar putea sosi manageri straini, recrutati de firme de head-hunting, se numara Oltchim, Hidroelectrica si Compania Nationala a Huilei.

O alta 'anomalie' pe care statul trebuie sa o rezolve o constituie datoriile imense ale CFR Infrastructura catre Electrica si furnizorii privati de energie. Acestea erau de 486 milioane de euro in mai, potri­vit Silviei Vlasceanu, directoarea Asociatiei Companiilor de Utilitati din Energie.

De asemenea, statul a promis rezilierea unor contracte foarte costisitoare pentru statul roman sau companiile sale, incheiate inainte de criza. Deja CNADNR a reziliat contractul cu Colas pentru tronsonul de autostrada Cernavoda-Constanta, iar Posta Romana a anuntat si ea suspendari de contracte.
In luna martie, autoritatile romane au decis sa prelungeasca intelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv in valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro). Noul acord cu FMI este insotit de un sprijin preventiv de 1,4 mi­liarde euro de la Uniunea Europeana si de un imprumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondiala.

Criza datoriilor afecteaza Romania
Gheorghe Ialomitianu, ministrul Finantelor Publice, a precizat ca orice turbulenta de pe pietele fi­nan­ciare externe afecteaza Ro­ma­nia intr-o mai mica sau mai mare masura, insa nu suntem in situatia de a apela la imprumutul de rezerva de la FMI sau de la UE. 'Orice turbulenta de pe pietele financiare externe ne afecteaza, desigur, si pe noi, in Romania, in­tr-o mai mica sau mai mare ma­sura. Nu suntem insa in situa­tia de a apela la acei bani pusi de-o parte din imprumuturile de la FMI sau de la Comisia Europeana. Nu luam in calcul nici masuri suplimentare in ceea ce priveste fis­cali­tatea. Romania are in acest mo­ment o economie stabila. De altfel, am alocat deja 13 miliarde de lei cofinantare pentru atrage­rea fondurilor europene', a precizat Ialomitianu. In cazul in care criza datoriilor se va agrava, nu este exclus ca FMI sa revizuiasca prognozele privind cresterea economica inregistrata de Romania in 2011 si 2012.