Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Statul român vrea să amâne alegerea managerilor privaţi în Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, operaţiune prin care Ministerul Economiei arată că nu respectă înţelegerea cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), consideră Fondul Proprietatea într-o scrisoare deschisă adresată lui Daniel Chiţoiu, ministrul Economiei.
Alegerea acestora a fost trecută pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor, programată pentru data de 31 octombrie. Mai mult, FP argumentează că decizia este un precedent şi un "abuz de poziţie majoritară" şi că, în acest mod, în România, un acţionar minoritar nu va ajunge niciodată în situaţia de a discuta punctele ridicate solicitate. "În plus, considerăm că introducerea unui punct distinct pe ordinea de zi care să aprobe amânarea discutării unor puncte solicitate de către un acţionar minoritar poate fi uşor interpretată ca fiind un abuz de poziţie majoritară şi este, totodată, o gravă încalcăre a principiilor de guvernanţă corporativă. Faptul că acţionarul majoritar supune înspre aprobare ca punct distinct pe ordinea de zi amânarea discutării punctelor solicitate de acţionarul minoritar înseamnă că se poate ajunge în situaţia în care nu se vor mai discuta vreodată punctele solicitate de niciun acţionar minoritar, întrucât acţionarul majoritar poate decide oricând amânarea discutării acestora", scrie Greg Konieczny, administrator din partea Franklin Templeton al Fondului Proprietatea.
"Disciplinarea" statului prin procese
Fondul a avut numeroase probleme în ultimii ani cu reprezentanţii statului în companiile la care este acţionar minoritar. FP i-a dat în judecată în 2011 pe membrii consiliului de administraţie ai Romgaz care au aprobat celebra "donaţie" de 400 de milioane de lei către buget, şi anume Ioana Apan, Marcel Adrian Piteiu, Ionica Raicu şi Mihai Busuioc. De asemenea, FP a trimis în justiţie şi membrii consiliului de administraţie ai Hidroelectrica pentru prejudicierea companiei prin semnarea contractului cu ArcelorMittal la un preţ sub cel al pieţei. Contractul a fost aprobat în luna decembrie 2010 de Tudor Şerban (presedintele CA de atunci), Mihai David (membru CA şi fost director general), Ionica Raicu (mebru CA) şi Florentina Constantinescu (membru CA).
"Franklin Templeton a fost şi este unul dintre cei mai mari susţinători ai implementării unor proceduri de selecţie transparente şi competitive pentru numirea membrilor Consiliilor de Administraţie/Consiliilor de Supraveghere şi directorilor generali în companiile de stat, întrucât consideră de importanţă vitală pentru dezvoltarea şi eficientizarea activităţii acestora luarea unor asemenea măsuri. Considerăm că orice amânare a luării unor astfel de decizii are un impact negativ asupra companiilor în sine şi asupra acţionarilor acestora", scrie FP în scrisoare.
Listarea promisiunilor deşarte
Bineînţeles că după multe promisiuni şi aşteptări neonorate din partea statului, Fondului Proprietatea nu-i convine. Una dintre acestea este legată de listarea până la 31 decembrie 2012 cu minim 5% pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a unui pomelnic lung de firme deţinute de ministerele Economiei şi Transporturilor. Între acestea se aflau cele trei distribuţii de energie rămase la Electrica, ce trebuiau listate cu câte 15% în acest an. De asemenea, până la 31 decembrie 2012 trebuiau listate şi Salrom, Electrica Furnizare şi Complexul Energetic Oltenia, potrivit unui act normativ aprobat la finele anului trecut. Procedurile nu au demarat, însă. De asemenea, pe lista agreată cu FMI se aflau iniţial şi listările Hidroelectrica (10%), Nuclearelectrica (10%) şi Romgaz (15%), însă şi acestea au fost întârziate de cele trei schimbări de Guvern din acest an şi referendumul privind demiterea preşedintelui.
Scandal pe numirea lui Vulpescu
Potrivit documentelor postate pe site-ul Hidroelectrica, împreună cu firma de recrutare Adecco au fost intervievaţi 36 de candidaţi pentru funcţia de membru în consiliul de administraţie/supraveghere, din care au fost reţinuţi zece candidaţi. Dintre aceştia sunt recomandaţi prioritar Bogdan Ciucu, Nick Curtis, Alin Andrei Haret, Marek Modecki, Trevor Murch şi Simon Wong Simon. La aceştia se adaugă alţi patru "candidaţi de rezervă": Monica Botocan, Traian Daniel Pele, David Somers şi Victor Vadaneaux. Ulterior, în data de 1 octombrie au fost propuşi de FP Oana Truţa şi Remus Vulpescu, pe atunci preşedinte al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI). Jurnalul Naţional a scris în urmă cu două săptămâni că Vulpescu şi orice alt membru al consiliului ar putea încasa anual 20.000 de euro. La aceste sume se pot adăuga 1.500 de euro pentru fiecare şedinţă a Comitetelor Consultative, dar nu mai mult de o şedinţă pe lună. Mandatul ar putea ajunge la 5 ani, potrivit documentelor. Consiliul de Supraveghere va deveni activ după ce Hidroelectrica va ieşi din insolvenţă. FP argumentează că amânarea va trimite un semnal negativ creditorilor companeiei, precum şi tuturor investitorilor care vor să vină în România.
"Baba se piaptănă şi ţara arde"...
Scrisoarea deschisă conţine şi o serie de exprimări haioase în privinţa Franklin Templeton, care se adresează "în calitate de administrator unic al SC Fondul Proprietatea SA". Or, săptămâna trecută Templeton a pierdut definitiv şi irevocabil procesul cu avocata Ioana Sfîrâială. Curtea de Apel a decis, astfel, invalidarea alegerii Franklin Templeton ca administrator al FP, anulând o hotărâre a adunării generale a acţionarilor din 2010.
În altă parte, se arată că amânarea "are un efect negativ asupra companiei (Hidroelectrica -nr), întrucât există riscul ca la ieşirea acesteia din insolvenţă să nu existe organismele care să conducă în mod corect compania". Or, singurul efect negativ mai mare decât insolvenţa în sine, nu ar fi decât falimentul. Remus Borza, partener în cadrul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, declara recent că "băieţii deştepţi" recurg la diverse tertipuri judecătoreşti pentru a obţine în instanţă scoaterea artificială a Hidroelectrica din insolvenţă. Curtea de Apel trebuie să dea o decizie în data de 18 septembrie. În cazul în care instanţa anulează procedura de insolvenţă, "băieţii deştepţi" vor fi repuşi în toate drepturile anterioare, adică vor avea din nou contracte de 19,8 TWh de energie hidro la preţuri mult sub preţul pieţei. Din această cauză Hidroelectrica ar putea ajunge vândută pe bucăţi iar România în beznă, spunea Borza.
Citește pe Antena3.ro
