Fondurile mutuale iau caimacul Bursei

Titlurile fondurilor specializate pe actiuni sunt cu aproape 7% mai valoroase decat in iunie.

Fondurile deschise de investitii (mutuale) au beneficiat in iulie de o efervescenta bursiera neobisnuita pentru o luna de vara. Plasarea economiilor pe aceasta cale a adus profituri mult superioare dobanzilor.

Activele nete ale celor 19 fonduri deschise de investitii au insumat 236,8 milioane lei noi (66,4 milioane euro) la sfarsitul lunii trecute, potrivit unui raport al Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC). In ultimele 12 luni, peste 67.000 de persoane fizice au beneficiat de o crestere medie de 15,6% a valorii unitare a unui titlu de fond, ceea ce este mult peste inflatia perioadei, de 9,3%.

PROFITURI. Datorita efervescentei activitatii la Bursa, au crescut mai ales fondurile care se concentreaza pe tranzactii cu actiuni, ca si fondurile cu plasamente diversificate. Acestea din urma investesc atat in actiuni cat si in instrumente cu venit fix (obligatiuni si certificate de trezorerie), sau in depozite bancare, spre deosebire de fondurile monetare, carora le sunt accesibile doar depozitele bancare.

In iulie, fondurile mo-netare si, cu o exceptie, cele care investesc in instrumente cu venit fix au inregistrat performante inferioare inflatiei (1%) in termenii valorii unitare a titlurilor emise de fiecare in parte. In acelasi timp, titlurile fondurilor de actiuni au crescut cu 6,95% iar cele ale fondurilor diversificate cu 5%.

Discrepanta dintre fondurile care depind de piata dobanzilor si cele care depind de Bursa s-a adancit pe masura ce politica monetara oficiala a condus la excese de lichiditati bancare in lei, respectiv la dobanzi care, chiar si la bancile mari, au inceput sa nu mai ofere nici protectie impotriva inflatiei, necum vreun profit. Situatia plasamentelor bancare a fost inrautatita si de inzecirea impozitului pe veniturile din dobanda.

ROCADA. In mod aparent paradoxal, desi au cel mai mare succes, fondurile de actiuni detin doar 14,9% din piata fondurilor mutuale (din valoarea totala a activelor nete) si nici cele diversificate nu sunt lidere cu cota lor de 27,9%. Cu toate ca sunt in pierdere relativa, fondurile monetare si cele de obligatiuni isi mentin suprematia cu peste 56%. Acestea din urma prezinta cele mai mici riscuri de piata, pentru ca si instrumentele in care investesc sunt cele mai putin riscante. In schimb, investitia in actiuni la bursa este cea mai riscanta, piata bursiera putand avea evolutia cu mult mai surprinzatoare decat ca a dobanzilor. Prin urmare nu a fost intamplator ca, industria fondurilor si-a bazat relansarea pe investitiile in dobanzi, cele mai putin riscante. Chiar si asa demersurile de reconstructie a increderii publice dupa cataclismul fraudelor de la FNI au fost anevoioase, stigmatul acestora afectand inca, pe nedrept, activitatea fondurilor. Stigmatul este cu atat mai nedrept cu cat in piata au ramas administratorii seriosi si au intrat cei reprezentand marile grupuri bancare de la noi.

CLASIFICAREA RISCULUI

Fondurile de investitii se adreseaza celor care nu au capacitatea de a decide tintele cele mai bune de investitie. Investitorul trebuie sa tina seama mai intai de propria toleranta la risc, ca si de propria rabdare, pentru a decide termenul de plasare, respectiv nivelul costului exprimat de comisioane. Potrivit clasificarii oficiale, au risc minim fondurile monetare, care fac 90% din plasamente in depozite bancare si maximum 10% in obligatiuni. Cota de risc poate urca pana la nivelul "mediu" la fondurile de obligatiuni, carora le sunt permise sa-si plasaze 10% din active in actiuni cotate. Fodurile diversificate prezinta un risc de piata mediu (pot plasa 45% din active in actiuni), iar cele fondurile specializate pe actiuni au risc ridicat.