Gazul rusesc vine mâine sau miercuri

România va primi cel mai devreme mâine gaze naturale, după ce Rusia şi Ucraina au îngropat securea războiului gazelor.

Cele două state au semnat un acord ieri pentru a pune capăt disputelor legate de tranzitarea gazelor naturale ce au redus drastic furnizarea "aurului albastru" către Europa timp de aproape două săptămâni. Urmează ca Gazprom să semneze contractele comerciale cu Naftogaz. "Gazul va ajunge în România între 24 şi 48 de ore de la re­luarea furnizării la graniţa ruso-ucraineană. Din declaraţiile oficiale, manevrele ar trebui să înceapă luni dimineaţa, ceea ce înseamnă că gazul ar ajunge în România cel mai devreme în cursul zilei de marţi, în funcţie de parametri", ne-a declarat Ioan Rusu, director general la Transgaz. România arde zilnic în jur de 60 milioane de metri cubi de gaze naturale, din care importurile contorizau 4,1 milioane de metri cubi prin conducta de la Isaccea, judeţul Tulcea, şi alte 2,5 milioane de metri cubi prin cea de la Medieşul Aurit, din judeţul Satu Mare.

ŞI PĂCĂLIŢI, ŞI CU GAZ MAI SCUMP
Primul-ministru rus, Vladimir Putin, a declarat că Ucraina va plăti în primul tri­mestru cu 20% mai puţin decât media de 418 dolari pe mia de metri cubi plătită de europeni, după care preţul ar putea scă­dea semnificativ, ca urmare a micşorării pre­ţului petrolului pe bursele internaţio­nale, conform AP. Ucrainenii ar plăti, aşa­dar, 335 de dolari pe mia de metri cubi de gaze naturale ruseşti faţă de 179,5 dolari pe aceeaşi cantitate, cât plăteau până la 31 decembrie 2008, când a expirat contractul. Iulia Timoshenko, primul-minis­tru ucrainean, a ajuns la un acord cu omo­­lo­gul Putin după ce discuţiile de sâm­bătă, purtate în prezenţa oficialilor UE şi a ce­lor 27 de state, s-au terminat fără o rezo­luţie. Iniţial, în decembrie 2008, Rusia pro­pusese un preţ de 250 de dolari pe mia de metri cubi, dar oferta a fost re­fuzată de Ucraina. În acelaşi timp, Rusia a obţinut şi menţinerea la acelaşi nivel de 1,7 dolari a tarifului de transport a 1.000 de metri cubi de gaze naturale la 100 de kilometri. În decursul discuţiilor, Ucraina a insistat că dacă va plăti mai mult pentru gaze naturale, atunci Rusia ar trebui să plătească la preţul pieţei tran­zitul gazelor. Dar Putin a anunţat că ac­tualul preţ va rămâne în vigoare până la 1 ia­nua­rie 2010, moment în care Ucraina va plăti preţul întreg pentru gaz, iar Rusia va plăti preţul pieţei pentru tranzit.

CHETĂ PENTRU "GAZUL TEHNIC"
Şapte companii gazifere din Europa au anunţat că vor participa la consorţiul care va plăti "gazul tehnic" ne­cesar pentru ca Ucraina să reia tranzitul spre Occident. Acesta este necesar pentru a umple cele 6 conducte de tranzit lungi de 900 de kilometri, iar Ucraina ceruse anterior Rusiei 1,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pentru această ope­ra­ţiune. Această cantitate costă aproximativ 700 milioane de dolari. Până acum, la consorţiul care va plăti gazul au anunţat că participă Gazprom, nemţii de la E.ON Ruhrgas şi Wingas, italienii de la Eni, fran­cezii de la Gaz de France Suez, austriecii de la OMV şi olandezii de la Gaz­terra, potrivit Agenţiei Ria Novosti. Ucraina va trebui apoi să restituie acestor companii contravaloarea gazului. "Criza gazului arată cât de dependentă este Europa de exporturile ruse. Construirea de rute alternative durează ani de zile; nu există cale de scăpare în acest moment", spune Eugen Weinberg, analist pe mărfuri la Commerzbank AG, citat de Bloomberg. Războiul gazelor cu Rusia este strâns legat de conflictele politice din Ucraina, spun analiştii.

Balcanii, la tribunal
Statele balcanice au fost lovite cel mai rău de oprirea tranzitului de gaze naturale. În Bosnia, 80.000 de locuinţe au rămăs fără căldură în capitala Sarajevo şi în oraşul Zvornik şi alte 45.000 în Bul­garia. În Serbia, peste 60.000 de lo­cuitori din cei 200.000 ai oraşului No­vi Sad au rămas fără căl­dură, iar în cursul unor manifestaţii din aceas­tă ţară s-au ars drapele ale Rusiei. Slovenia a anun­ţat că depozitele de gaze se termină în mai puţin de o lună, în vre­me ce Croaţia a cerut importuri de urgenţă din cauza temperaturilor de -20 de grade Celsius. În Bulgaria şi-au oprit producţia un combinat siderurgic, producătorii de îngră­şămin­te, dar şi cei de bere şi de produse de pa­nificaţie şi se es­timează pagube zilnice de 367 milioane de dolari. Serbia a anun­ţat că ar putea da în judecată Naf­togaz, în vreme ce com­pania croată INA, de petrol şi gaze, ia în considerare un proces împotriva Rusiei.