Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A mai trecut cu chiu, cu vai încă o iarnă, iar autorităţile pot răsufla uşurate: sistemele centralizate de încălzire din marile oraşe nu s-au prăbuşit în mandatul lor. Dar nici departe nu suntem. Anul trecut, în luna mai, preşedintele Traian Băsescu anunţa că subvenţiile acordate de Guvern şi primării pentru încălzire vor fi eliminate, iar autorităţile vor acorda subvenţia ţintit, numai celor care au nevoie din cauza condiţiilor sociale. Înainte de sosirea iernii, autorităţile au pritocit tot felul de proiecte pentru eliminarea subvenţiilor, dar hărmălaia s-a transformat în haos, iar în final autorităţile au dat din nou subvenţii generalizate, urmând ca eliminarea lor să fie decisă în această primăvară. Iar dezastrul este ţinut sub preş de autorităţi. "Până în acest moment, aproximativ 50% din costul real al gigacaloriei este susţinut aproape în mod egal de Guvern şi bugetele locale. Chiar dacă în această iarnă Guvernul a promis susţinerea cotei sale din subvenţie, costul real facturat către populaţie a crescut în anumite oraşe şi până la aproximativ 60%. Spre exemplu, în Timişoara, costurile încălzirii au crescut cu 40%, în Ploieşti şi Brăila cu 58%, la Galaţi cu aproximativ 20%, iar la Craiova cu peste 15%", potrivit datelor furnizate de Ariston Thermo.
Jurnalul Naţional a prezentat în ianuarie un document al Primăriei Capitalei care menţiona explicit că subvenţiile ar urma să fie eliminate, la pachet cu privatizarea RADET, compania care distribuie agent termic în Capitală. Studiul de oportunitate ia în calcul majorarea preţului la gigacalorie de la nivelul actual de 124 lei, care este plătit de fiecare bucureştean, la 200 sau 250 de lei, pentru a se adapta la promisa eliminare a subvenţiilor. Reamintim, RADET distribuie 40% din energia termică furnizată în ţară. Sistemul centralizat din Capitală a fost proiectat acum mulţi ani pentru circa 3 milioane de apartamente, din care la sfârşitul anului 2010 figurau branşate 50%, circa 1.550.000, potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC). Ceea ce face aceste sisteme ineficiente şi adunătoare de pierderi financiare. Concluziile studiului de oportunitate sunt şi ele înspăimântătoare. "La nivelul anului 2011, factura nu este suportabilă pentru 50% din gospodăriile din Bucureşti (în cazul în care gigacaloria se scumpeşte de la 124 la 248 de lei – n.r.)." Iar la nivelul anului 2022, până când se face calculul, se aşteaptă ca tariful să nu fie suportabil pentru 55% din locuinţe. Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), 30% din populaţia Capitalei câştigă peste venitul mediu; 10% câştigă venitul minim, iar 60% între cel minim şi cel mediu.
"65% din judeţele din România (27 de judeţe) au peste jumătate dintre locuinţe dotate cu sisteme proprii de încălzire, în timp ce doar în 15 judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti) majoritatea locuinţelor sunt încă branşate la sistemul centralizat de încălzire", ne-a declarat Cătălin Drăguleanu, director de vânzări al Ariston Thermo România. Astfel, în acest moment, în topul judeţelor care nu mai depind de sistemul centralizat de încălzire se numără Bistriţa-Năsăud, Satu Mare, Alba, Ialomiţa, Covasna, Sibiu şi Maramureş, cu aproximativ 90% din locuinţe încălzite cu centrale termice individuale de apartament. La polul opus se află judeţele Mehedinţi, Giurgiu, Constanţa, Bihor şi municipiul Bucureşti, unde peste 85% din locuinţe sunt încă branşate la sistemul centralizat de încălzire.
Valul de debranşări va duce însă la creşterea vânzărilor de centrale de apartament în România. "Piaţa locală de profil ar putea ajunge în acest an la aproximativ 180.000. Anul trecut, aceasta a înregistrat un volum total de 135.000 de centrale termice comercializate, 75% din acestea fiind achiziţionate pentru locuinţele debranşate de la sistemul centralizat de încălzire", mai spune Drăguleanu. Migrarea vine ca urmare a scumpirilor care se ivesc la orizont pentru toamna acestui an şi după ce discuţiile de anul trecut privind posibila eliminare a subvenţiilor la energia termică au determinat o creştere a vânzărilor cu alţi 35%, de la 100.000 de unităţi la 135.000 de unităţi. Românii plătesc în medie cu 18% mai mult decât ceilalţi europeni pentru energia termică în sistemele centralizate de încălzire din marile oraşe, din cauza ineficienţei companiilor din sector.
