Gigacaloria explodează

A mai trecut cu chiu, cu vai încă o iarnă, iar autorităţile pot răsufla uşurate: sistemele centralizate de în­căl­zire din marile oraşe nu s-au pră­buşit în mandatul lor. Dar nici de­parte nu suntem. Anul trecut, în luna mai, preşedintele Traian Băsescu anunţa că subvenţiile acordate de Guvern şi primării pentru încălzire vor fi eliminate, iar autorităţile vor acorda subvenţia ţintit, numai celor care au nevoie din cauza condiţiilor sociale. Înainte de sosirea iernii, autorităţile au pritocit tot felul de proiecte pentru eliminarea subven­ţii­lor, dar hărmălaia s-a transformat în haos, iar în final autorităţile au dat din nou subvenţii generalizate, ur­mând ca eliminarea lor să fie decisă în această primăvară.

Iar dezastrul este ţinut sub preş de autorităţi. "Până în acest moment, aproximativ 50% din costul real al gi­gacaloriei este susţinut aproape în mod egal de Guvern şi bugetele lo­cale. Chiar dacă în această iarnă Gu­ver­nul a promis susţinerea cotei sale din subvenţie, costul real facturat că­tre populaţie a crescut în anumite ora­şe şi până la aproximativ 60%. Spre exemplu, în Timişoara, costurile în­călzirii au crescut cu 40%, în Ploieşti şi Brăila cu 58%, la Galaţi cu aproximativ 20%, iar la Craiova cu peste 15%", potrivit datelor furnizate de Ariston Thermo.

Jurnalul Naţional a prezentat în ia­nuarie un document al Primăriei Ca­pitalei care menţiona explicit că subvenţiile ar urma să fie eliminate, la pachet cu privatizarea RADET, compania care distribuie agent termic în Capitală. Studiul de oportunitate ia în calcul majorarea preţului la giga­ca­lorie de la nivelul actual de 124 lei, care este plătit de fiecare bucureştean, la 200 sau 250 de lei, pentru a se adapta la promisa eliminare a subvenţiilor. Reamintim, RADET distribuie 40% din energia termică furnizată în ţară. Sistemul centralizat din Capitală a fost proiectat acum mulţi ani pentru circa 3 milioane de apartamente, din care la sfârşitul anului 2010 figurau branşate 50%, circa 1.550.000, potri­vit Autorităţii Naţionale de Regle­men­tare pentru Serviciile Comuni­ta­re de Utilităţi Publice (ANRSC). Ceea ce face aceste sisteme ineficien­te şi adunătoare de pierderi financiare. Concluziile studiului de oportunitate sunt şi ele înspăimântătoare. "La nivelul anului 2011, factura nu este suportabilă pentru 50% din gospodăriile din Bucureşti (în cazul în care gigacaloria se scumpeşte de la 124 la 248 de lei – n.r.)." Iar la nivelul anului 2022, până când se face calculul, se aşteaptă ca tariful să nu fie suportabil pentru 55% din locuinţe. Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), 30% din populaţia Ca­pitalei câştigă peste venitul mediu; 10% câştigă venitul minim, iar 60% între cel minim şi cel mediu.

"65% din judeţele din România (27 de judeţe) au peste jumătate dintre locuinţe dotate cu sisteme proprii de încălzire, în timp ce doar în 15 judeţe (inclusiv municipiul Bu­cu­reşti) majoritatea locuinţelor sunt încă branşate la sistemul centralizat de încălzire", ne-a declarat Cătălin Drăguleanu, director de vânzări al Ariston Thermo România. Astfel, în acest moment, în topul judeţelor care nu mai depind de sistemul centra­lizat de încălzire se numără Bistriţa-Năsăud, Satu Mare, Alba, Ialomiţa, Covasna, Sibiu şi Maramureş, cu apro­ximativ 90% din locuinţe în­căl­zite cu centrale termice individuale de apartament. La polul opus se află ju­deţele Mehedinţi, Giurgiu, Cons­tanţa, Bihor şi municipiul Bucureşti, unde peste 85% din locuinţe sunt încă branşate la sistemul centralizat de încălzire.

Valul de debranşări va duce însă la creşterea vânzărilor de centrale de apartament în România. "Piaţa locală de profil ar putea ajunge în acest an la aproximativ 180.000. Anul trecut, aceasta a înregistrat un volum total de 135.000 de centrale termice comer­cia­lizate, 75% din acestea fiind achi­zi­ţionate pentru locuinţele debran­şa­te de la sistemul centralizat de în­căl­zi­re", mai spune Drăguleanu. Mi­gra­rea vine ca urmare a scumpirilor care se ivesc la orizont pentru toamna acestui an şi după ce dis­cu­ţiile de anul trecut privind posibila eliminare a subvenţiilor la energia ter­mică au determinat o creştere a vân­zărilor cu alţi 35%, de la 100.000 de unităţi la 135.000 de unităţi. Ro­mâ­nii plătesc în medie cu 18% mai mult decât ceilalţi europeni pentru ener­gia ter­mi­că în sistemele centrali­za­te de în­căl­zire din marile oraşe, din cau­za ine­ficienţei companiilor din sector.