Incertitudinile şi lipsa de bani din Grecia au ajuns pe calea contagiunii şi a neîncrederii şi la Bucureşti, în ciuda declaraţiilor liniştitoare ale autorităţilor române. Statul român nu a reuşit să adune ieri 300 de milioane de lei de la băncile româneşti.
Semnele nu sunt bune. Dacă Grecia nu va ajunge rapid la o înţelegere cu troica FMI-CE-BM, şocul va atinge şi statul român, care se va împrumuta la dobânzi tot mai mari. Deşi băncile greceşti din România nu reprezintă decât 13% din sistemul bancar, acestea deţin titluri de stat româneşti în valoare de 1,2 miliarde de euro. În context, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, spune că autorităţile române trebuie să-şi recon-sidere poziţia faţă de Codul Fiscal şi să continue acordul cu instituţiile inter-naţionale. „La anul, statul român are 70 şi ceva de miliarde de lei care trebuie finanţaţi. Asta înseamnă costuri suplimentare de sute de milioane de euro”, spune Dumitru.
Primele consecinţe simţite la Bucureşti
- Statul român nu s-a putut împrumuta de la băncile locale
- Cea mai mare bancă locală, BCR, a suspendat în weekend schimburile valutare derulate prin internet banking
- Exporturile şi importurile cu Grecia sunt îngheţate cât timp băncile sunt închise
- FMI şi UE sunt mai puţin flexibili în raporturile cu România de teama contagiunii
- Autorităţile ar putea f i nevoite să renunţe la unele măsuri de relaxare fiscală pentru a încheia un nou acord cu FMI.
Afacerile cu grecii sunt paralizate cât timp băncile sunt blocate
Firmele care fac afaceri cu Grecia sunt para-lizate atât timp cât băncile de acolo nu lucrează, a declarat Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importa-torilor din România (ANEIR). Expor-turile către firmele din Elada sunt oprite datorită incertitudinii de încasare rezultate din restricţiile de capital, a explicat Alexandros Ignati-adis, co-fondator Octagon. Acesta a mai spus că importurile din Grecia pot continua în măsura în care produsele impor-tate nu au la rândul lor componente de import, care nu pot fi plătite. Pe de altă parte, liniile de finanţare primite de la mamele din Grecia de către cele patru bănci cu acţionariat grecesc: Bancpost (deţinută de EFG-Eurobank), Alpha Bank, Piraeus Bank şi Banca Românească (deţinute de National Bank of Greece) s-ar putea reduce, în ciuda declaraţiilor reprezentanţilor BNR. „Liniile de finanțare de la băncile mamă repre-zintă 27% din totalul pasivului lor”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Dar, în cazuri limită, nu există nicio granţie că acţionarii nu pot să reducă mai mult aceste linii. Totuşi, chiar şi în această situaţie, BNR poate controla situația.
Leul şi euro au reacţionat bine, în ciuda panicii create
Investitorii se aşteptau la o scădere puternică a euro şi implicit a leului, în urma votului ne gativ de la refe ren-dumul din Grecia, însă pie ţele fina n- ciare au fost re mar-cabil de calme. Moneda naţională nu a băgat prea mult în seamă rezultatul de la referendumul din Grecia şi s-a depreciat doar cu 0,08% faţă de cotaţia de viner-i,de 4,4819 lei/euro. BNR a anunţat ieri un curs de 4,4854 lei/euro, în creştere cu 0,35 bani faţă de cotaţia de vineri. Leul a fost în trend cu euro, ca re s-a depreciat ieri, dar a atins doar minimul ul timei săptă mâni. Bancherii s-au temut că depre-cierile ar fi foarte mari. BCR, cea mai mare bancă din România, cu circa 3 milioane de clienţi, a suspendat în weekend operaţiunile de schimb valutar derulate prin serviciul de internet banking. „Schimbul efectiv ar fi avut loc la cursul de luni şi puteau apărea diferenţe între cursul afişat în momentul iniţierii tranzacţiei şi cel la care s-ar fi efectuat transferul. Nu am vrut să apară discuţii în cazul în care diferenţa dintre cele două cursuri ar fi fost mare”, a explicat Ionuț Stanimir, directorul de comunicare al BCR.
Licitație ratată cu titluri de stat
Finanţele nu au reuşit să împrumute ieri 300 de milioane de lei de la băncile din România printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark pe şase ani. La licitaţie au parti-cipat numai şase bănci, care au transmis oferte în valoare totală de numai 210,6 milioane de lei. „Ne aşteptam ca licitaţia programată de titluri de stat să eşueze. Ne așteptam la o evoluție negativă a titlurilor de stat în lei după rezultatul referendumului din weekend”, se arată într-un raport ING.