Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acesta presupunea inundarea a 600.000 de hectare de teren arabil.
”Restaurarea naturii ne spune așa: tot ce am făcut din anii `50 încoace trebuie să dispară și să ne întoarcem la ce era în anii `50, deci asta înseamnă că agriculturii i s-ar fi luat toate terenurile care au fost secate pentru a fi transformate în teren agricol. Vorbim despre insula mare a Brăilei, Lunca Dunării, toate zonele care au fost desecate.
Există calcule care s-au făcut și care arată că România ar fi putut pierde până la 600.000 de hectare de teren arabil” spune europarlamentarul Carmen Avram, în emisiunea DCNews.
Terenurile ar fi trebuit inundate pentru bodiversitate. ”În mlaștinile alea nu vei produce niciun fel de hrană” afirmă aceasta.
O altă problemă este revenirea la cursurile anterioare ale râurilor.
”Până-n 2030, o etapă, apoi până-n 2035, 25.000 de km de râu din UE trebuie să curgă liber. Asta înseamnă că pe râul respectiv nu trebuie să ai niciun fel de opreliște, exact cum se întâmpla înainte de anii `50, asta înseamnă să renunți la îndiguiri, baraje, poate și la microcentrale”, afirmă Carmen Avram.
În plan existau multe variante, fiind introduse ”chichițe tehnice”, care reprezentau capcane.
”Dosarul cu restaurarea naturii nu prevedea bani pentru țări. Țările trebuiau să-și asume restaurarea naturii în aceste condiții, dar să plătească din propriul buget. Vor să ne întoarcem într-un soi de sălbăticie pe anumite zone, lăsând vag criteriul pe baza căruia un stat decide să aleagă zona în care va face această biodiversitate”, mai precizează Carmen Avram.
Din fericire, europarlamentarii au reușit să salveze agricultura, dar problema este că dosarul este foarte complicat.
”Nimeni nu știe care este forma finală. Se știe că aproape tot ce s-a prevăzut pentru agricultură a fost eliminat prin vot, dar cred că au rămas râurile într-o formă sau alta” a conchis europarlamentarul.
