Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Poziția financiară a României a continuat să se deterioreze anul acesta, iar Guvernul a fost forțat să se împrumute mai mult. După ce la sfârșitul anului trecut ajunse la valoarea-record de 964,3 miliarde de lei, marcând un plus de 180 de miliarde de lei, comparativ cu sfârșitul anul 2023, anul acesta împrumuturile administrației publice sunt estimate să crească cu încă 135 de miliarde de lei. Aflat mereu în lipsă de bani, Guvernul s-a orientat și către economiile populației, pe care încearcă să le atragă cu dobânzi mai mari decât cele oferite de bănci. Românii au împrumutat statul cu 17,4 miliarde de lei până la mijlocul lunii aprilie a acestui an, iar Ministerului Finanțelor estimează că va atrage de la populație, prin titluri de stat, aproximativ 45 de miliarde de lei (echivalentul a 9 miliarde de euro). Suma este în creștere comparativ cu anul trecut, când prin vânzarea titlurilor de stat Guvernul a atras de la populație 32,7 miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor a anunțat cea de-a patra ediție Fidelis din 2025, ce se va desfășura între 9 și 16 mai. Noua ediție vine cu dobânzi de până la 7,8% la emisiunile în lei și de până la 6,25% la cele în euro, ele fiind în scădere comparativ cu cele oferite la începutul anului. La prima ediție, cea lansată în februarie, dobânda maximă a fost de 7,95% în lei (scadența la 5 ani) și de 4% în euro (scadența la 2 ani).
Scad încasările din Fidelis
Ajunse deja la ediția a VI-a, emisiunile de titluri Fidelis au urmat un trend descendent al banilor atrași de la populație. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, la prima ediție din acest an, desfășurată între 7 și 14 februarie, s-a înregistrat o valoare-record a sumei investite, de peste 4,3 miliarde de lei, depășind precedentul maxim stabilit în luna octombrie 2024, de 3,5 miliarde de lei. La cea de-a doua ediție, desfășurată în perioada 7-14 martie, s-au înregistrat subscrieri în valoare de 2,2 miliarde de lei, ceea ce a reprezentat o înjumătățire a sumelor atrase. Declinul încasărilor pentru stat a continuat, iar la cea de-a treia ediție Fidelis, derulată între 4 și 11 aprilie, s-a înregistrat o valoare a subscrierilor de circa 1,34 de miliarde de lei.
„17,4 miliarde de lei este suma investită în acest an în titluri de stat - de trei ori mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Aceste investiții înseamnă că dobânda plătită de stat pentru finanțarea deficitului bugetar ajunge în buzunarul românilor. 80% din această sumă reprezintă investiții noi, semn că din ce în ce mai mulți aleg titlurile de stat. În plus, avem perspectiva ca în lunile următoare să atragem și sume mai mari reinvestite din rambursările emisiunilor din anii precedenți”
ministrul Finanțelor, Tánczos Barna.
Ce oferă statul la titlurile Tezaur
Începând cu 7 aprilie și până pe 7 mai se derulează o nouă ediție a titlurilor de stat Tezaur cu maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale în lei de 6,6%, 7,3% și, respectiv, 7,6%. Acestea sunt în scădere comparativ cu edițiile anterioare lansate în acest an. La precedenta emisiune, derulată în perioada 10 martie - 4 aprilie, dobânzile oferite au fost de 6,8%, 7,5% și, respectiv, 7,8%, după ce la prima ediție din acest an, desfășurată în perioada 13 ianuarie - 7 februarie, dobânzile au fost de 7%, 7,5% și, respectiv, 7,8% la maturități de 1, 3 și 5 ani. Ca și în cazul veniturilor obținute din titlurile Fidelis, și cele obținute din titlurile Tezaur sunt neimpozabile. Datele Ministerului Finanțelor arată că prima ediție Tezaur din 2025 a marcat un record istoric, cu 5 miliarde de lei investiți de români.
Citește pe Antena3.ro
Dobânzile titlurilor, peste cele ale băncilor
Statul se împrumută de la populație mai scump decât de la bănci. Dobânda oferită de Ministerul Finanțelor pe an la ediția Fidelis care va începe pe 9 mai este de 6,75% (la lei). Spre exemplu, cea mai mare dobândă bancară disponibilă oferită în această perioadă este de 6,45% pe an și ea vine de la tbi Bank. De asemenea, Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, după active, oferă o dobândă de 5,2% pe an, în timp ce banca de stat CEC Bank acordă o dobândă de 5,25% pe an. Câștigul obținut din dobânzile bancare este impozitat cu 10%, în condițiile în care câștigurile aferente titlurilor de stat nu sunt impozitate.
Cât plătește statul pentru dobânzi
În primul trimestru al anului Guvernul a plătit în contul dobânzilor la împrumuturile contractate 12,5 miliarde de lei, cu 4,87 de miliarde de lei în plus față de perioada similară a anului 2024. Per total, în cursul acestui an, statul va avea de achitat dobânzi totale de 45 de miliarde de lei, echivalentul a circa 9 miliarde de euro.
Avantajele oferite celor care investesc în titlurile de stat Fidelis:
-
posibilitatea de a vinde titlurile la BVB înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deținere în funcție de prețul primit pe bursă;
-
veniturile obținute ca urmare a deținerii titlurilor sunt neimpozabile;
-
flexibilitate în administrarea și diversificarea portofoliului.
În ultimii cinci ani, datoria publică a României a crescut cu 591,4 miliarde de lei. La sfârșitul anului 2019, înainte de pandemie, datoria era de 372,9 miliarde de lei, reprezentând 35% din PIB.
Evoluția dobânzilor în lei la titlurile Fidelis
Ediția a IV-a, 9 și 16 mai:
-
de 6,75% - cu scadența la 1 an;
-
de 7,4% - cu scadența la 3 ani;
-
de 7,8% - cu scadența la 5 ani.
Ediția a III-a, 4 - 11 aprilie:
-
de 6,6% - cu scadența la 1 an;
-
7,3% - cu scadența la 3 ani;
-
7,6% - cu scadența la 5 ani;
Ediția a II-a, 7 - 14 martie:
-
de 6,8% - cu scadența la 1 an;
-
de 7,5% - cu scadența la 3 ani;
-
de 7,8% - cu scadența la 5 ani;
Prima ediție, 7 - 14 martie:
-
de 6,95% - cu scadența la 1 an;
-
de 7,65% - cu scadența la 3 ani;
-
de 7,95% - cu scadența la 5 ani;
BNR: Consolidarea finanțelor publice și sustenabilitatea financiară, provocări-cheie. Mesajul este tăiați cheltuielile bugetare
Situația dificilă a finanțelor publice este subliniată și în studiul „România Europeană evoluții, progrese, provocări” publicat săptămâna aceasta de BNR. Autorii subliniază că țara noastră se confruntă cu „un spectru larg de riscuri, economice și politice, interne dar mai ales externe”. „Provocările-cheie rămân cele privind consolidarea finanțelor publice și sustenabilitatea financiară”, arată studiul. De fapt, ceea ce transmite BNR Guvernului este că trebuie să reducă rapid cheltuielile bugetare, ceea ce va însemna și trecerea la disponibilizări de personal.
La capitolul finanțe publice, România stă mult mai prost decât țările vecine, depășind des și cu mult avânt limita de deficit Maastricht de 3% din PIB. BNR subliniază că acest lucru a dus la una dintre cele mai mari creșteri de datorie față de 2007 - de la o datorie foarte mică s-a ajuns la peste jumătate din produsul intern brut. „Deficitul bugetar și dezechilibrele externe reprezintă principalele provocări cu care se confruntă România în prezent, ceea ce face necesară adoptarea consecventă a unor măsuri de ajustare și reașezare a cadrului fiscal-bugetar pentru refacerea echilibrelor macroeconomice și asigurarea sustenabilității”, mai arată studiul citat.
Deficitul bugetar ridicat s-a transpus și într-un deficit extern ridicat - cel mai mare deficit de cont curent din UE -, ca urmare a acoperirii cererii stimulate de împrumuturi cu importuri.
„România continuă să dețină o poziție investițională netă negativă (țară net debitoare), aspect ce reflectă o anumită dependență de capitalul extern. Această situație implică anumite riscuri în fața șocurilor externe, precum creșterea dobânzilor internaționale sau volatilitatea piețelor”, avertizează BNR.
Moody’s Analytics, un nou avertisment pentru Guvern
În contextul adaptării economiilor din Europa Centrală la lovitura economică dată de taxele vamale americane, directorul de analize economice pentru ENEA de la Moody’s Analytics, Gaurav Ganguly, s-a declarat „mult mai îngrijorat” decât alte țări din regiune atunci când vine vorba despre România, unde deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB anul trecut, depăşind chiar şi maximumul din timpul pandemiei de COVID-19. Cifrele pe primul trimestru, publicate săptămâna trecută, arată că deficitul a continuat să crească, în ritm anual. „Dacă guvernul nu acţionează urgent pentru a accelera consolidarea fiscală, atunci, având în vedere înrăutăţirea perspectivelor de creştere, vom vedea o agravare a deficitului bugetar în 2025 şi 2026”, a spus Ganguly, care se aşteaptă în cazul României la un deficit bugetar de 8,4% din PIB în acest an şi unul de 7,1% în 2026, transmite Reuters, citată de Agerpres. Chiar dacă nivelul de îndatorare al Poloniei şi României este în continuare sub media din UE, costurile cu serviciul datoriei Poloniei, ca procent din PIB, s-au dublat începând din 2021, în timp ce în cazul României au crescut cu un punct procentual până la 2,3% din PIB.
