x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Guvernul are bani de pensii, dar nu știe unde să-i caute

0
Autor: Valentin Gros 23 Sep 2020 - 09:31
Guvernul are bani de pensii, dar nu știe unde să-i caute
Vezi galeria foto


Parlamentul a decis ieri creșterea punctului de pensie cu 40%, adoptând în plen proiectul de rectificare bugetară, cu amendamentul introdus de PSD în acest sens. Pe lângă aceasta, urmează dublarea alocațiilor acordate copiilor și stimulentele pentru profesori și personalul tehnic din învățământ, aferente perioadei stărilor de urgență și de necesitate. Studiile publicate însă recent de BNR și de Consiliul Fiscal semnalează riscuri sistemice de natură să afecteze mersul economiei naționale. Cel mai fierbinte punct al dezbaterilor la ordinea zilei, majorarea pensiilor, necesită un efort anual echivalent cu pierderile suferite de stat din neîncasarea TVA, sau cu aproximativ 20% din totalul evaziunii fiscale. Colectările de taxe pot fi îmbunătățite, după cum ne arată comentariile specialiștilor în domeniu, dar și experiența altor țări foste comuniste, care se pot lăuda cu performanțe mult mai bune.

Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, creșterea punctului de pensie cu 14% implică un efort bugetar de 3,6 miliarde de lei în anul 2020 şi, respectiv, 10,92 miliarde de lei în anul 2021. Un calcul simplu ne arată că mărirea pensiilor cu 40% ar necesita o cheltuială anuală de circa 31 de miliarde de lei.

Întâmplător sau nu, exact la atât se cifrează deficitul de încasare la TVA. Conform celor mai recente date ale Comisiei Europene pe această temă, România înregistra un nivel de 6,6 miliarde de euro (31 miliarde de lei) în 2018. Ca raport din totalul încasărilor, ne clasăm pe primul loc în UE, cu 33,8%, pozițiile următoare fiind ocupate de Grecia (30,1%) și Lituania (25,9%). Cele mai mici cote de neîncasare la TVA sunt înregistrate de Suedia (0,7%), Croația (3,5%) și Finlanda (3,6%). Observăm, așadar, decalaje mari între rezultatele statelor membre. Acestea sunt determinate, în opinia experților de la CE, de „diferențele existente în ceea ce privește respectarea impozitelor”, dar și referitoare la fenomene precum „fraudă, evitarea plăților, falimente, insolvențe, deficiențe în administrarea fiscală”.

1.775 de lei va fi valoarea punctului de pensie dacă într-un final se va aplica majorarea cu 40%, față de 1.442 de lei în cazul creșterii cu 14%.

Majorarea pensiilor, în condițiile actuale, ar afecta nu numai bilanțul bugetului, ci și întreaga economie, avertizează un studiu publicat ieri. „Dacă ar avea loc creșterea punctului de pensie cu 40%, deficitul bugetar al României ar trece probabil de 11% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2021, de la 8,6% (prognoza oficială a Guvernului) în 2020”, se arată în raportul „România - Zona Euro, Monitor”, realizat de o echipă de experți coordonată de academicianul Daniel Dăianu și publicat pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR).

Reacții dure în piețele financiare

„Există un risc sistemic major dacă sunt destabilizate finanțele publice prin creșterea mare a cheltuielilor permanente”, mișcare ce „ar reduce spațiul de manevră existent pentru a atenua efectele crizei sanitare și ale crizei economice provocate de pandemie”, menționează documentul citat, pe care BNR nu și-l asumă.

„Am avea o reacție a piețelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecție macroeconomică ordonată, pe mai mulți ani, am fi obligați la o corecție dezordonată, foarte costisitoare economic și social”, punctează autorii studiului.

Astfel, ar suferi noi șocuri politica de împrumuturi externe, capitol la care România deja stă foarte prost, fiind singura țară din UE care plătește dobânzi de peste 4% la creditele pe 10 ani. „Este greu de crezut că pieţele financiare vor tolera/accepta, pentru o perioadă îndelungată, niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă devierea de la cerinţele PSC, regulile fiscale în UE, vor rămâne suspendate şi în 2021”, subliniază raportul publicat de BNR.

Deficite foarte ridicate

Un semnal asemănător a lansat, recent, și Consiliul Fiscal (CF). „Majorarea cheltuielilor bugetare cu pensiile nu poate face abstracţie de situaţia bugetului general consolidat, al cărui deficit primar şi structural se plasează în prezent la niveluri foarte ridicate, care reclamă în mod evident iniţierea unui proces de corecţie, ecartul faţă de pragul de 3% din PIB stabilit de procedura de deficit excesiv fiind însemnat”. Reprezentanții CF consideră că o astfel de decizie ar atrage inevitabil măriri de taxe. Aceștia spun că „într-un astfel de context, implementarea unor măsuri de majorare a cheltuielilor permanente va implica ulterior adoptarea de măsuri corective suplimentare de o dimensiune echivalentă”.

Parlamentul a adoptat ieri, în plen, proiectul privind rectificarea bugetului de stat pe 2020, care include creşterea punctului de pensie cu 40%. Au fost înregistrate 242 voturi pentru, 147 împotrivă şi 11 abţineri.

Schwartz: ANAF pierde timpul cu acțiuni fără importanță

Încasările din TVA vor fi probabil mai mici în 2020 comparativ cu anii precedenți, pentru că economia s-a contractat, pe fondul crizei Covid-19, estimează consultantul fiscal Dan Schwartz. Sub acest aspect, „în România se lucrează legal, cu excepțiile de rigoare”, spune Schwartz. Totuși, aceste excepții vor continua să aibă o pondere mare câtă vreme „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu se digitalizează și își pierde timpul cu acțiuni lipsite de importanță materială, legislația nu stimulează conformarea la plata taxelor, iar banii dați la stat nu se întorc la contribuabili sub forma unor servicii publice de calitate”, afirmă expertul. În viziunea acestuia, neîncasările din TVA au drept cauze proceduri tip „s-a declarat și nu s-a plătit”, neachitări la timp în condițiile problemelor de lichidități, accentuate de criză anul acesta, plăți amânate cu bună știință pentru a se câștiga „credite fără dobândă de la stat”.

Iohannis va acționa înainte sau după alegeri?

Votul din plenul Parlamentului, prin care - între altele - cresc și pensiile cu 40%, și salariile profesorilor, dar și alocațiile copiilor (cu 100%), îl pune pe președintele României între ciocan și nicovală. Pe de-o parte, el poate promulga noua lege (care aprobă ordonanțele de rectificare bugetară), dar astfel i-ar contrazice pe propriii susținători politici. Pe de altă parte, poate să o atace la Curtea Constituțională, dar în această variantă și-ar devoala în fața electoratului intenția de a nu mări veniturile pensionarilor, profesorilor și copiilor. Mai mult decât atât, va fi important și momentul acțiunii prezidențiale: înainte de alegeri, Iohannis dând astfel dovadă de curaj politic, sau doar după alegeri, când va fi, cum se spune, „cu sacii în căruță”. Odată cu majorarea în proporție de 40% a pensiilor, votul de ieri readuce pe tapet dublarea alocațiilor pentru copii (măsură respinsă anterior și înlocuită cu o creștere de 20% de la 1 septembrie), dar și acordarea de plăți compensatorii pentru profesorii afectați de criza coronavirus. (Dan Străuț)

Referitor la fenomenul mai larg al evaziunii fiscale, Consiliul Fiscal a avansat, în anii anteriori, procentaje de până la 15% din PIB, nivel ce ar corespunde în 2020 unei sume de aproape 160 de miliarde de lei (de peste 5 ori mai mare decât cea necesară majorării pensiilor), după cum rezultă pe baza datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Dan Schwartz crede că evaziunea fiscală este în scădere, pentru că în prezent „mai multe businessuri activează în legalitate”. Totuși, el subliniază că fenomenul persistă prin contrabanda cu tutun, „un adevărat sport național, practicat în special la granița de nord, cu Ucraina”, dar și în tranzacțiile cu alcool sau produse agroalimentare sau la achizițiile extra-comunitare, unde „operațiunile tip suveică favorizează evitarea plății TVA”.

Cum au rezolvat polonezii problema neîncasărilor

Bugetul poate fi echilibrat printr-o mai bună colectare a taxelor, iar diminuarea decalajului de TVA este nu doar posibilă, ci necesară şi obligatorie, consideră specialiștii în servicii fiscale. De exemplu, între anii 2014 și 2018, Polonia a redus acest deficit de încasare de la 24% la 10%. „Cum a procedat Ministerul de Finanţe polonez? A realizat o diagnoză a problemelor majore şi a găsit soluţii punctuale pentru fiecare dintre ele”, notează într-un articol Daniel Anghel, partener la PwC România. Astfel, polonezii au constatat că le lipsesc: o bază de date cu persoanele impozabile, sancţiuni eficiente pentru fraudatori, o monitorizare a transferurilor de bani, a instrumentelor analitice eficiente pentru detectarea neregulilor. Autoritățile de la Varșovia au stabilit că structura administraţiei fiscale este ineficientă, că facturile false sunt utilizate masiv şi că anumite sectoare sunt mai expuse la fraudă.

Acuzații reciproce între aleși

Dezbaterile din plen pe marginea rectificării bugetare (implicit, și a majorărilor propuse) nu au fost lipsite de atacuri și acuzații reciproce între grupurile politice. Intervenind telefonic, ministrul Finanțelor - Florin Cîțu - a acuzat PSD că „aruncă țara în aer” prin acest „act de agresiune la stabilitatea economiei României”. De cealaltă parte, Olguța Vasilescu (PSD), fost ministru al Muncii, a explicat ce surse ar avea Guvernul pentru a susține majorările de pensii și salarii, acuzând PNL că „deși aveți banii, pur și simplu nu vreți să-i dați”. Iar preşedintele ALDE, senatorul neafiliat Călin Popescu-Tăriceanu, i-a rugat pe mai-marii Puterii actuale (nominalizându-i pe Klaus Iohannis, Ludovic Orban, Florin Cîţu) „să încerce să trăiască cu 1.000 de lei pe lună, aşa cum au în ziua de astăzi 1,4 milioane de pensionari pensii până în 1.000 de lei pe lună şi să ne spună câte zile au rezistat”. (Dan Străuț)


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

ANAF: 7 milioane de documente au fost depuse de contribuabili prin platforma online

ANAF: 7 milioane de documente au fost depuse de contribuabili prin platforma online
Contribuabilii au depus circa 7 milioane de documente electronice în acest an prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV), ceea ce reprezintă dublu față de media ultimilor cinci ani,...

Programele Rabla Clasic și Rabla Plus se prelungesc

Programele Rabla Clasic și Rabla Plus se prelungesc
Înscrierea persoanelor juridice în cadrul Programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus a fost prelungită până la 20 noiembrie 2020, transmite Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Mai exact este vorba despre...

Previziuni sumbre pentru economia României: Deficit bugetar istoric. Șomajul va depăși 7%

Previziuni sumbre pentru economia României: Deficit bugetar istoric. Șomajul va depăși 7%
România va ajunge la un deficit bugetar istoric de 9,5% din PIB în 2020, economia se va contracta cu 5% în acest an, iar șomajul va urca la 7,3% în 2021, sunt estimările Agenției europene de...

România, printre cele mai mici venituri fiscale din UE

România, printre cele mai mici venituri fiscale din UE
Veniturile fiscale colectate de Guvern din taxe, impozite și contribuții sociale au avut, în România anului 2019, o pondere de 26,8% din Produsul Intern Brut (PIB), arată datele Eurostat. Această cifră ne...

Bursele internaționale afectate de pandemie. BVB în scădere

Bursele internaționale afectate de pandemie. BVB în scădere
Bursa de Valori București (BVB) se află, în prezent, pe un trend descendent din cauza răspândirii infecției cu COVID-19. Și marile piețe bursiere din lume manifestă același declin, după cum arată Raportul...

Cum evoluează proiectul de Lege 5G din România + observaţiile Ministerului de Justiţie şi efectele lor

Cum evoluează proiectul de Lege 5G din România + observaţiile Ministerului de Justiţie şi efectele lor
Proiectul de Lege 5G Puteţi găsi aici Proiectul de Lege 5G, un proiect de act normativ, care urmăreşte stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente şi...

Criza COVID-19 frânează câștigurile băncilor

Criza COVID-19 frânează câștigurile băncilor
Diferențele dintre dobânzile acordate de bănci la depozite și cele aplicate la credite au scăzut în perioada de pandemie, atât pentru companii, cât și pentru populație, la instrumentele în lei. În euro,...

Trei din 10 români muncesc stresați de cronometru

Trei din 10 români muncesc stresați de cronometru
Galerie Foto Timpul de muncă și sarcinile de serviciu sunt organizate, în România, în așa fel încât peste 2,5 milioane de persoane ocupate lucreazǎ întotdeauna sau în mod frecvent sub presiunea timpului. Cei mai mulți str...

Petrom: Rezultate slabe, criza continuă

Petrom: Rezultate slabe, criza continuă
Grupul OMV Petrom a raportat pe primele nouă luni ale acestui an rezultate inferioare celor din aceeași perioadă a anului trecut, în contextul crizei COVID-19, una departe de a se fi încheiat. Profitul net a...

Candidații la angajări acceptă și salarii mai mici

Candidații la angajări acceptă și salarii mai mici
Piaţa muncii s-a schimbat complet în ultimul an, iar candidaţii încep să facă anumite concesii atunci când vor să se angajeze, cum ar fi să accepte salarii mai mici sau posturi inferioare, potrivit unui studiu...

Vinuri: suntem în top la producție, nu și la exporturi

Vinuri: suntem în top la producție, nu și la exporturi
România ocupă locul 3 în Uniunea Europeană și locul 13 mondial la producția de vinuri, însă nu apare între primele 15 țări exportatoare, arată estimările Organizației Internaționale a Vinului (OIV) pe...

Adrian Oros: Mulţi fermieri lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari, iar plata pentru arendă nu e la vedere

Adrian Oros: Mulţi fermieri lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari, iar plata pentru arendă nu e la vedere
Mulți fermieri lucrează ilegal suprafețele altor proprietari de terenuri Agricole, proprietari care încasează subvențiile agricole, iar plata pentru arendă nu este trecută la vedere în contractele de arendă, a...

Florin Cîțu despre inflație și dobânzi. Ce se va întâmpla cu economia

Florin Cîțu despre inflație și dobânzi. Ce se va întâmpla cu economia
Inflația nu va crește iar dobânzile vor scădea în perioada următoare. Totodată, România nu va mai reveni la o blocare masivă a populației în case iar economia nu se va închide, potriviit ministrului...

România, printre statele UE cu cel mai mic procent din PIB al taxelor și impozitelor

România, printre statele UE cu cel mai mic procent din PIB al taxelor și impozitelor
Taxele și impozitele reprezentau 41,1% din PIB în 2019, în statele din UE, mai reduse decât în anul precedent, când s-au situat la 41,2%, arată Eurostat. Cel mai scăzut procent a fost în Irlanda -...
Serviciul de email marketing furnizat de